Grecia: circuit istoric la porțile Peloponezului - partea întâi

Grecia: circuit istoric la porțile Peloponezului - partea întâi
 
 
 

(Delfi și Corint)

E vacanța din aprilie, plouă în mai toată Europa, așa că nu avem multe opțiuni de petrecut zilele libere; e o ocazie bună pentru culturalizarea juniorului, momentul să vizităm câteva dintre cele mai importante centre antice ale Greciei.

Pentru asta trebuie să ajungem până în preajma Atenei, astfel că de la Salonic nu mai ieșim de pe autostradă, drum destul de lung și plictisitor (se poate eventual vizita defileul Tempi, lung de 10 kilometri, cu pereți de stâncă ce ar atinge sute de metri, care acum e ocolit de noua autostradă prin tunel, dar nici acesta nu este ceva deosebit, iar cele câteva stațiuni de coastă din zona Katerini nu intră în tematica excursiei decât ca etape de înnoptare). Trecem de Lamia și o luăm la dreapta pe E65 (DN27) pe un drum de munte cu peisaje ceva mai apropiate gustului nostru, după primele serpentine avem o perspectivă largă asupra Golfului Malia (Maliakos Kolpos), apoi trecem pe lângă sate pierdute pe văile munților, cel mai pitoresc pare a fi Eleonas, un sat parțial suspendat pe stânci.

Vedere de pe șoseaua DN27 peste Golful Malia

Vedere de pe șoseaua DN27 peste Golful Malia, dincolo de care se vede  orășelul Ag. Marina.

Eleonas

Eleonas: vedere generală a satului, de pe DN27.

Delfi

În fine, trecem de Amfissa, intrăm pe șoseaua DN48 și după mai multe serpentine strânse ajungem la primul nostru obiectiv: Sanctuarul lui Apollo din Delfi / Δελφοί. Situl, înconjurat de o incintă sacră (peribol), se întinde în pantă ascendentă de la nivelul actualei șosele (unde se poate parca) spre nord, fiind desfășurat practic la poalele stâncilor Rhodini. Primele ruine care ne întâmpină la intrare sunt cele ale Agorei Romane (sec. IV), dincolo de care trecem incinta sacră peribol, pentru a păși pe Calea Sacră. În prima sa secțiune, calea era mărginită de ambele părți de statui numeroase, ofrande donate sanctuarului (ofranda lui Lisandru, ofranda spartană a Marathon-ului, copia după Calul din Troia, ofranda orașului Taranto). Azi se mai deslușesc doar urme ale fundațiilor, cel mai bine păstrat fiind semicercul ofrandei Regelui din Argos.

Delfi

Delfi: porticul nordic, în stil ionic, singurul păstrat din cele trei ale Agorei Romane. În spatele coloanelor se găseau cinci magazine, de unde se puteau cumpăra ofrande sau suveniruri.

Via Sacra continuă, cu o cotitură la dreapta, printre vechile Tezaure, cel puțin 15 mici clădiri în formă de templu ce adăposteau valoroasele ofrande ale diferitelor orașe grecești, dintre care doar cel al Atenienilor a fost bine păstrat și reconstruit în forma sa inițială, din restul se mai văd în general doar urme ale fundațiilor.

Delfi: Calea Sacră

Delfi: Calea Sacră cu resturile fundației Tezaurului orașului Scione (în dreapta, cca. 500 î.Chr.). În fundal, stâncile Rhodini.

Delfi: clădirea refăcută (1906) a Tezaurului Atenienilor

Delfi: clădirea refăcută (1906) a Tezaurului Atenienilor, original construită din marmură albă de Paros, cca. 500 î.Chr.

Depășim ultimele fundații ale tezaurelor (cel Corintian, cel din orașul nord-african Cirene și al Acantienilor) și, urcând scări largi și impunătoare, ne apropiem de inima sanctuarului aflată pe o platformă dominantă, sub forma marelui Templu al lui Apollo (reconstruit după un cutremur în anul 330 î.Chr.), înconjurat de ofrande și statui pe piedestale înalte, dintre care se mai păstrează doar câteva. Prima care ne atrage atenția este coloana de bronz a Trepiedului din Plateea, ofrandă comună a grecilor după victoria asupra perșilor din 479 î.Chr. Coloana era formată din trei șerpi încolăciți, turnați din bronzul armelor persane, iar aurul trepiedului reprezenta a zecea parte din tezaurul capturat. Trepiedul a dispărut, iar coloana originală a fost dusă la Constantinopol în anul 330, existând și azi pe hipodrom.

Delfi: resturi din Stoa Atenienilor,

Delfi: resturi din Stoa Atenienilor, adosate fundației Templului lui Apollo.

Delfi: coloana de bronz a Trepiedului din Plateea

Delfi: coloana de bronz a Trepiedului din Plateea (copie 2015); în stânga sa, soclul carului aurit al Zeului Helios (ofrandă a insulei Rodos, sec. IV î.Chr.) iar în dreapta imaginii, fundația Altarului lui Chios.

În templu se spune că-și avea sediul Pythia, oracolul din Delfi, o preoteasă care, afirmativ ajutată de emanații toxice venite de undeva din sol (posibil halucinogene), intra într-o transă de tip disociativ (de la ea vine termenul de pitiatism, o formulă medicală mai elegantă pentru isterie) în cursul căreia bolborosea cuvinte de neînțeles, ce erau "traduse" în mod cât mai vag și ambiguu pentru urechile și interesele clienților de către alți preoți. Evident, era privită dintr-un punct de vedere modern, o escrocherie la înalt nivel, devenită fenomen de stat, căruia i se supuneau și regii, și marii comandanți de oștiri, și care aducea Delfi-ului și slujitorilor săi o bogăție de neimaginat.

Delfi: Templul lui Apollo

Delfi: soclu de statuie și cele șase coloane dorice supraviețuitoare din peste 40 inițiale ale Templului lui Apollo.

Delfi: vedere a Templului lui Apollo de la nivelul Teatrului

Delfi: vedere a Templului lui Apollo de la nivelul Teatrului. În fundal-stânga se vede Muntele Parnassus.

Mai urcăm puțin și ajungem la Teatrul antic (refăcut de romani în sec. I), cu o capacitate de 5.000 locuri, excelent păstrat și folosit și în vremurile noastre pentru reprezentații. De la această înălțime, avem o priveliște perfectă asupra sanctuarului, inclusiv a văii Pleistos și a sitului de peste șoseaua 48, unde se află Gimnasium-ul și Sanctuarul Atena Pronaia cu mult-fotografiatul Tholos (care este totuși o reconstrucție modernă).

Delfi: vedere a Teatrului

Delfi: vedere a Teatrului de la nivelul scenei.

Delfi: vedere de la Teatru spre valea Pleistos

Delfi: vedere de la Teatru spre valea Pleistos, cu Sanctuarul Atenei Pronaia și rotundul Tholos (380-360 î.Chr., cu trei coloane reconstruite în anii 1930).

De la Teatru părăsim incinta superioară peribol și o potecă ascendentă ne duce după câteva minute la ultimul mare obiectiv al sanctuarului, Stadionul pentru competiții sportive, adus la forma existentă și azi în sec. II, sub Împăratul Hadrian, care ne întâmpină cu zidurile sale exterioare din imense blocuri de piatra perfect fasonate.

Delfi: o perfectă perspectivă a sanctuarului

Delfi: o perfectă perspectivă a sanctuarului, văzut de pe poteca spre Stadion: în prim plan Teatrul, apoi Templul lui Apollo, Tezaurul Atenienilor și larga vale Pleistos, cu șoseaua 48 în stânga.

Delfi: vedere a Stadionului

Delfi: vedere a Stadionului lung de 177 metri, ce putea adăposti 6500 spectatori.

Revenim de la stadion pe pașii noștri, până la intrarea de la baza pantei, unde vizităm muzeul arheologic local. Câteva piese excepționale merită cu totul vizita: statuia Sfinxului (ofrandă a insulei Naxos, inițial situată la stânga de Stoa Atenienilor, în fața zidului Templului Apollo, pe o coloană cu o înălțime totală de 12,50 metri), statuile de tineri atletici ale Gemenilor din Argos și a lui Antinous (favoritul Împăratului Hadrian, mort înecat în Nil), enigmatica sculptură Omphalos, o mare parte din decorațiile Templului lui Apollo, ale Tezaurelor Sifnos, Sichionian și Atenian, ca și din friza Teatrului și, mai ales, excepționala statuie din bronz Iniohos, a caretașului adolescent, ofrandă siciliană (conducător al unei carete, în timp ce se prezintă victorios publicului după competiție).

Delfi: Sfinxul din Naxos

Delfi: Sfinxul din Naxos (cca. 560 î. Chr.).

Delfi: detaliu al statuii lui Antinous

Delfi: detaliu al statuii lui Antinous (anul 130-138).

Delfi: Caretașul din Delfi

Delfi: Caretașul din Delfi (anul 470 î.Chr.), una dintre cele mai importante sculpturi ale antichității grecești.

Arachova

Din Delfi putem continua drumul înainte pe șoseaua 48, trecând la câțiva kilometri prin pitoreasca stațiune montană Arachova (de unde se ajunge pe pârtiile de schi ale masivului Parnassos, 2457 metri), care iese în final în autostradă, pe la vechea cetate Teba (Thiva).

Arachova

Arachova: vedere spre pantele înzăpezite ale Muntelui Parnassos.

Arachova: vedere de la ieșirea din oraș spre munții Parnassos

Arachova: vedere de la ieșirea din oraș spre munții Parnassos, cu biserica Agia Aikaterini în dreapta.

Am făcut odată acest drum în 2013, așa că decidem pentru altă variantă, revenim în E65 (DN48) coborând abrupt până la malul mării, la Itea, de unde începem un circuit al Golfului Corint spre vest, cu o scurtă oprire în pitorescul sat pescăresc Galaxidi, după care trecem podul la Patras în peninsula Peloponez și ne îndreptăm apoi repede spre est pe autostradă spre următoarea cazare, la Corint.

Vedere de pe DN48, peste Golful Iteas

Vedere de pe DN48, peste Golful Iteas spre Muntele Parnassos (în fundal) și satul Chyos (la mijlocul înălțimii). Undeva în dreapta, după pintenul muntos, este Delfi.

O altă perspectivă de pe DN48 peste Golful Iteas

O altă perspectivă de pe DN48 peste Golful Iteas: în prim-plan insulele Ag. Konstantinos (cu biserica) și Ag. Athanasios, la malul mării este orașul Itea și Kirra (iar dincolo de masivul din spate este Delfi), apoi în sus pe munte satele Sernikaki (stânga) și Chyos (dreapta). În fundal, Muntele Parnassos.

Galaxidi

Galaxidi. Vedere asupra satului și peste Golful Iteas, în fundal cu localitățile Itea-Kirra (jos), Sernikaki (la mijloc) și Chyos (sus). Portul satului se află la câteva zeci metri mai jos față de biserică.

Concediu relaxant în Zakynthos

Concediu relaxant în Zakynthos

7 nopţi cazare, mic dejun, zbor din București
de la 445 Eur
vezi detalii »

Corint

A doua zi o vom dedica împrejurimilor orașului Corint / Κόρινθος; orașul nou nu ne-a interesat decât ca punct de înnoptare (părând a fi la fel de neatractiv și aglomerat ca majoritatea orașelor grecești), facem doar o vizită la micul port din apropierea hotelului nostru, acolo unde aveam parcarea, pe strada Agiou Nikolaou.

Corint

Corint. Vedere din parcarea de pe Agiou Nikolau spre farurile micului port și localitățile Oasis și Loutraki la poalele muntelui Gerania, dincolo de golf, în Grecia continentală.

Primul obiectiv este o vizită la celebrul Canal Corint (ce trebuie văzut pe la orele amiezii, când lumina soarelui cade vertical), construit în istmul Corint între 1881-1893 sub supravegherea a doi arhitecți unguri, lung de 6 kilometri, lat de 21 metri, care scurtează cu sute de kilometri transportul naval dintre Marea Egee (Golful Saronic) și cea Ionică (Golful Corint), separând peninsula Peloponez de restul Greciei. Astăzi doar ambarcațiuni de dimensiuni limitate mai traversează canalul. De la hotelul nostru sunt doar 2 kilometri până la capătul nordic al canalului, care este însă lipsit de spectaculozitate, apa fiind la nivelul solului. Mai interesantă este trecerea peste apă, pe șoseaua Poseidonos, care se face pe un pod submersibil. Partea cea mai interesantă este spre capătul sudic, acolo unde terenul urcă până la maxim 90 metri față de nivelul apei, cu pereții înclinați la 80°, suficient pentru a oferi o panoramă amețitoare asupra canalului. Până acolo mergem pe drumuri prăfuite în lungul Canalului, trecând și pe lângă (sau chiar dedesubt, din cauza eroziunii) câteva cazemate rămase din al doilea război mondial, mărturii poate ale unei epoci întunecate din istoria Greciei (ocupația nazistă).

Corint. O cazemată

Corint. O cazemată, vestigiu al războiului, rămasă suspendată datorită eroziunii.

Cel mai bun punct de observație asupra Canalului, în ambele sensuri, este de pe podul șoselei Palea Ethniki Odos Athinon Korinthou, numit chiar așa, Korinth Bridge, întins la peste 45 metri de-asupra apei. Parcarea și magazine de suveniruri sunt chiar lângă pod, astfel că accesul e foarte facil.

Canalul Corint

Canalul Corint. Vedere spre sud-est, cu podul autostrăzii Olimpia Odos, și ieșirea în Golful Saronic.

Canalul Corint. Vedere spre nord-vest

Canalul Corint. Vedere spre nord-vest, cu podul feroviar (primul), un pod industrial pietonal (al doilea) și ieșirea în Golful Corint.

Continuăm cu cel mai dificil obiectiv al zilei (și primul care se închide, la ora 15.00, indiferent de sezon), Acrocorint / Ακροκόρινθος, la 10 kilometri SV de Corint, imensă fortificație stabilită de romani și extinsă de fiecare putere succesivă ocupantă (Bizanț, Francezi cruciați, Venețieni, Otomani), până în evul mediu. Se poate urca pe o șosea în serpentine abrupte până la poarta cetății. Nu mai puțin de cinci kilometri măsoară circumferința zidurilor cățărate pe stâncile muntelui. Pentru cine are timp și energie (sunt doar câteva locuri umbroase pe acest munte pleșuv, bătut de soare), zidurile (prin care au fost deschise în cursul veacurilor cinci porți) pot fi explorate cam pe toată lungimea lor, dar noi propunem o abordare mai simplă a fortificațiilor, trecând în revistă doar construcțiile mai importante, atâtea câte au rămas.

Acrocorint

Acrocorint: vedere generală din parcare a fortăreței joase (de nord), cu fortificațiile succesive; se văd și cele trei porți vestice.

Acrocorint. vedere generală

Acrocorint: vedere generală din parcare a secțiunii sudice a fortăreței, înalte, clădită pe stânca muntelui.

Din parcare, putem admira o frumoasă perspectiva asupra vestului fortăreței, acolo unde panta muntelui e mai lină, fiind astfel necesară construcția a mai multor linii de apărare consecutive: zidul inferior este otoman, cel din mijloc francez (cu un turn venețian), iar cel superior bizantin (cu două turnuri de apărare), incluzând și masive blocuri de piatră ale primei zidării antice romane.

Acrocorint. Zidul francez și turnul venețian

Acrocorint. Zidul francez și turnul venețian, văzute înainte de intrarea pe prima poartă. În fundal, orașul Lechaio cu Golful Corint.

Intrăm prin Prima poartă (sec. XIV), și trebuie doar să urmăm poteca (uneori mai greu datorită pietrelor lustruite) și scările în continuă urcare (ceea ce, în canicula verii nu cred că fie o mare plăcere...), până la punctele cele mai înalte al sitului (Templul Afroditei și Turnul Francez); deocamdată trecem de casa de bilete și după un scurt urcuș, ajungem la Poarta II-a de intrare, de forma unui turn cu etaj, datând din epoca bizantină (sec. IX-XII), cu fațada adăugată de venețieni (1687-1715).

Vacanță de vară în Rodos

Vacanță de vară în Rodos

7 nopți cazare, zbor din București
de la 325 Eur
vezi detalii »

Acrocorint. A doua poartă de intrare.

Acrocorint. A doua poartă de intrare.

Trecem și de aceasta, alt scurt urcuș și ne apare în fața ochilor masiva construcție a zidului bizantin (sec. IX-XII), a treia linie de apărare, în mijlocul căreia se deschide a III-a Poartă de intrare, protejată de două mari turnuri de apărare rectangulare (folosite ocazional drept magazii). În spațiul dintre zidurile II-a și a III-a de apărare s-a dezvoltat în Evul Mediu Târziu orașul de jos, cu case ocupând spațiul până lângă porți, mulți dintre locuitori fiind din Corint și căutând aici refugiu cu ocazia raidurilor piraților. În sec. XVII aici se găsea Cartierul creștinilor, cu zeci de case ale grecilor infideli, câteva biserici (se mai văd ruinele unei biserici venețiene) și 10 magazine.

Acrocorint. Vedere de pe aleea dintre porțile II și III

Acrocorint. Vedere de pe aleea dintre porțile II și III, asupra părții superioare a cetății, dominată de Turnul Francez.

Acrocorint. A treia poartă de intrare

Acrocorint. A treia poartă de intrare, cu cele două turnuri: cel din dreapta în mare parte roman (sec. IV î.Chr., din blocuri mari pe piatră caracteristice), cel din stânga bizantin.

Zidul III adăpostea în sec. XVII zeci de locuințe ale musulmanilor (infidelii creștini nu erau primiți aici), alături de 6 moschei, o cafenea și un magazin, ce făceau parte tot din orașul de jos (a cărui capacitate, alături de a castelului era de circa 1500 persoane). Azi mai stau în picioare biserica Agios Dimitrios (sec. XVII) și o moschee cu tavanul în formă de dom deschis și cu un minaret subțire. De la zidul III începe în pantă și până pe vârfurile muntelui, o mare curte interioară în trepte a vechiului castel (Kastro), greu locuibilă și în Evul Mediu, acum cvasipustie, marcată doar de fundații ruinate și stânci.. Urcăm printre aceste resturi (între care și o baie otomană) și ajungem la o platformă orizontală unde se ridica moscheea lui Mehmet II (sec. XV, din care mai există doar minaretul), sub care se găsește o cisternă bizantină boltită.

Acrocorint. Moscheea otomană

Acrocorint. Moscheea otomană cu minaret din curtea mare a cetății (neidentificată formal, poate fi moscheea Beizad sau Ahmad Pașa).

Acrocorint. Minaretul dispărutei moschei a lui Mehmet II

Acrocorint. Minaretul dispărutei moschei a lui Mehmet II, la marginea tavanului cisternei bizantine. Sus, se vede Turnul Francez.

Acrocorint. Vedere a zidului bizantin cu Poarta III

Acrocorint. Vedere a zidului bizantin cu Poarta III, dincolo de care se întinde curtea castelului cu biserica Agios Dimitrios. În stânga, ruinele bisericii venețiene (sec. XVII-XVIII) din Cartierul creștinilor.

Acrocorint. Altă perspectivă

Acrocorint. Altă perspectivă, dinspre extremitatea sudică a zidului III bizantin (dreapta) și cu zidul II francez (stânga jos). Între acestea două, s-a dezvoltat Orașul de jos. În fundal, se vede Golful Corint.

Acrocorint. Vedere de pe extremitatea sudică a zidului III

Acrocorint. Vedere de pe extremitatea sudică a zidului III, spre parcarea din fața intrării vestice în cetate. Pe vârful din stânga, se zăresc ruinele castelului franc Penteskoufi, din sec. XIII.

Acrocorint. Vedere de detaliu (de la Turnul Francez)

Acrocorint. Vedere de detaliu (de la Turnul Francez) a spațiului dintre zidurile II și III (stânga), a zidului III (mijloc) și a curții interioare (dreapta) cu biserica Ag. Dimitrios.

De la cisternă reîncepem urcușul, mult mai abrupt de data aceasta, pe o potecă ce trece pe lângă ruinele unei case și a unei magazii lungi, dreptunghiulare, ambele din epoca otomană, ajungând la zidul sudic de apărare (mult mai puțin spectaculos ca cele vestice, deoarece muntele este aici foarte abrupt). În continuarea potecii spre est pe lângă zid se poate ajunge la ruinele clădirii dreptunghiulare a garnizoanei cetății și la izvorul Peirene cu un bazin subteran (datorită căruia cetatea putea rezista asediilor), iar o altă potecă urcă spre nord la rămășițele Templului Afroditei (pe cel mai înalt vârf, la peste 570 metri), care ar fi avut ca preotese 1.000 prostituate sacre (și din cauza căreia Sfântul Pavel ar fi adresat critica sa Epistolă către Corinteni).

Acrocorint. Vedere în lungul zidului sudic de apărare

Acrocorint. Vedere în lungul zidului sudic de apărare, cu ruinele clădirii garnizoanei și intrarea la izvorul Peirene (dreapta). În stânga se vede poteca ce urcă la Templul Afroditei.

Continuând în schimb spre vest, pe lângă zidul sudic de apărare, vom ajunge după scurt timp la inima veche a cetății, aflată tot la mare înălțime (530 metri de-asupra mării), o incintă separată cu un mic castel de apărare, Incinta Fortificată și Turnul de Sud-Vest, sau Franceze cum li se spune, deoarece palatul superior a fost construit după a Patra Cruciadă de Prințul Geoffroy II de Villehardouin, conducător în Ahaia (1246-1278), deși forma prezentă datează din epoca otomană.

Acrocorint. Vederea zidului sudic de apărare

Acrocorint. Vederea zidului sudic de apărare, de pe poteca ce duce la incinta franceză de sud-vest. În vale se văd culturile de măslini ale satului Mpekianika.

Acrocorint. Vedere de pe poteca de acces a turnului de sud-vest (Francez).

Acrocorint. Vedere de pe poteca de acces a turnului de sud-vest (Francez).

Acrocorint. Vedere dinspre sud a turnului de sud-vest (Francez).

Acrocorint. Vedere dinspre sud a turnului de sud-vest (Francez).

Acrocorint. Vedere a incintei de sud-vest franceze

Acrocorint. Vedere a incintei de sud-vest franceze; în fundal-stânga, vârful cu cetatea Penteskoufi.

Acrocorint. Vedere generală de la Turnul Francez

Acrocorint. Vedere generală de la Turnul Francez, asupra zidului III și a curții interioare, cu biserica Ag. Dimitrios (stânga), moscheea (dreapta-sus) și platforma cisternei (dreapta-jos, parțial acoperită de copaci). În fundal, Golful Corint.

Fugăriți de zgomotul sirenei care anunță închiderea sitului, nu ne rămâne decât să coborâm poteca deja cunoscută până la parcare și să ne îndreptăm spre următorul obiectiv, Archea Corintos / Αρχαία Κόρινθος, anticul Corint, oraș odată prosper datorită traficului de mărfuri peste istmul Corint, distrus de romani la 146 î.Chr. și reconstruită de ei un secol mai târziu, când ajunge până la 750.000 locuitori. Istoria sa se încheie în epoca bizantină, când orașul a fost distrus de cutremure. Se poate parca fie la intrarea în sat, fie chiar la poarta de acces în sit. Drumul prin sat trece pe lângă resturile Pieței Nordice, inițial o construcție pătrată cu 4 stoa (culoar cu colonade, acoperit) și curte interioară. Spre sud, vom avea permanent perspectiva masivului muntos pe care este zidit Acrocorintul.

Vechiul Corint

Vechiul Corint. Vedere din sat a Templului lui Apollo și masivului pe culmea căruia e zidit Acrocorintul.

Vechiul Corint. Intrarea în sit

Vechiul Corint. Intrarea în sit, cu fântâna Glauke (stânga) și Muzeul, în fundal Acrocorintul.

Din rațiuni practice (ieșirea din sit se face prin capătul opus) este bine ca, înainte de a intra, să aruncăm un ochi asupra resturilor a două importante obiective civice romane: Odeonul (aflat chiar lângă parcare și intrare, donat de bogatul atenian Herodes Atticul, prieten al lui Hadrian) și Teatrul (aflat dincolo de șosea, modificat în sec. III în așa fel încât scena să fie inundată pentru a se prezenta bătălii navale).

Vechiul Corint. Resturile Odeonului.

Vechiul Corint. Resturile Odeonului.

Vechiul Corint. Ruinele Teatrului

Vechiul Corint. Ruinele Teatrului, aflat sub nivelul șoselei.

Odată intrați în sit, trecem pe lângă fundațiile Sanctuarului Athenei Chalinitis, zărim apoi o stâncă fără formă, rămășiță desfigurată a Fântânei Glauke, dincolo de care se înalță șapte coloane dorice monolitice supraviețuitoare din Templul lui Apollo (sec. VI î.Ch.r, singurul păstrat și recondiționat de romani după distrugerea orașului), și intrăm în muzeul local, ce oferă multe artefacte interesante, mai ales cele din epoca romană, cum ar fi mozaicurile din sec. II, un sfinx de marmură din sec. VI, statui, basoreliefuri, ofrande votive, etc.

Vechiul Corint. Fântâna lui Glauke

Vechiul Corint. Fântâna lui Glauke cu Templul lui Apollo în fundal.

Vechiul Corint. Templul lui Apollo

Vechiul Corint. Templul lui Apollo, cel mai impunător monument al sitului.

Vechiul Corint, Muzeul. Sfinx înaripat.

Vechiul Corint, Muzeul. Sfinx înaripat.

Vechiul Corint, Muzeul. Mozaic dintr-o vila romană

Vechiul Corint, Muzeul. Mozaic dintr-o vila romană (capul lui Dionisos înconjurat de ornamente).

Dincolo de muzeu ni se desfășoară panorama orașului propriu-zis, un câmp presărat cu ruine și bolovani. Pare haotic și descurajant, de aceea este importantă achiziționarea prealabilă a unei cărți care să conțină harta reconstrucției orașului; plimbându-ne ghidați de hartă, deja totul se leagă. Ocolim muzeul prin stânga, iar în spatele său se mai pot vedea trei coloane corintice, tot ce a mai rămas din Templul E sau Templul Octaviei (sora Împăratului Augustus), ridicat la 9 metri deasupra forumului și inițial înconjurat de o mare clădire dreptunghiulară cu arcade (patru Stoa), reprezentând Magazinele din Vest (pe latura nordică este construit azi Muzeul).

Vechiul Corint, tot cea a mai rămas din Templul Octaviei.

Vechiul Corint, tot cea a mai rămas din Templul Octaviei.

Vechiul Corint, ruinele intrării în Magazinele de Vest

Vechiul Corint, ruinele intrării în Magazinele de Vest, care înconjurau Templul Octaviei.

Ne îndreptăm spre est și pătrundem într-un mare spațiu dreptunghiular, deschis, cu urme din pavajul original, Agora grecească, respectiv Forumul roman, piața civică în care se desfășura întreaga viață publică a cetății.

Vechiul Corint, vedere în diagonală a Forumului

Vechiul Corint, vedere în diagonală a Forumului, de la N-V (din dreptul Templului, peste ruinele Magazinelor de Nord-Vest) spre S-E (Stoa Sudică).

Vechiul Corint, vedere transversală a Forumului

Vechiul Corint, vedere transversală a Forumului, de la sud (din dreptul Stoa Sudică) spre nord (o arcadă a Magazinelor de Nord-Vest și Templul).

Agora / Forumul era mărginit astfel pe cele patru laturi:

  • La sud se întindea impunătoarea Stoa Sudică (sec. IV î.Chr., una din cele mai mari clădiri cu colonade din Grecia, ocupând o suprafață de 164 x 25 metri, cu 71 coloane dorice și 33 apartamente cu două camere, dintre care două sunt păstrate la extremitatea estică), de unde se intra în Bouleuterion (sec. I, Casa Senatului) și în Bazilica Sudică.
  • La est de Bazilica Iuliană;
  • La vest: o înșiruire de patru temple, Statuia și Fântâna lui Poseidon și monumentul lui Babbius Phillinus;
  • La nord: Fântâna Peirene (care asigură și azi apa satului), Propileele (sec. I) prin care se intra pe strada Lechaion, o bazilică și Magazinele de Nord-Vest.

Vechiul Corint, latura sudică a Forumului

Vechiul Corint, latura sudică a Forumului, cinci resturi de coloane din cele 71 inițiale ale Stoa Sudică (extremitatea estică).

Vechiul Corint, latura estică a Forumului

Vechiul Corint, latura estică a Forumului, o clădire medievală pe ruinele romane ale Bazilicii Iuliene.

Vechiul Corint, Fântâna Peirene

Vechiul Corint, Fântâna Peirene, de pe latura nordică a Forumului.

Longitudinal, împărțind Forumul în două (Forumul de jos și cel de sus), mai exista un rând de clădiri: central era Rostra (sec. I), podiumul central din marmură, ridicat cu 3 metri peste nivelul Pieței, din care se țineau cuvântările proconsulului de Corint la adunările publice. Se presupune că aceasta este identică cu Bema, acolo unde Apostolul Pavel ar fi fost adus la judecată de rabinii orașului pentru blasfemie și susținerea de învățături ilegale (dar a fost eliberat de proconsulul Gallio). De-o parte și de alta a Rostrei se întindea câte o stoa, adăpostind Magazinele Centrale. Tot în centrul Pieței, se mai găsea un altar.

Vechiul Corint, extremitatea estică a Magazinelor Centrale

Vechiul Corint, extremitatea estică a Magazinelor Centrale, cu soclul unei mari coloane.

Vechiul Corint, vedere generală a Rostrei

Vechiul Corint, vedere generală a Rostrei (Bema), dinspre nord.

Ne îndreptăm spre ieșirea din sit, parcurgând cea mai importantă secțiune a vechiului oraș, strada Lechaion, drum pavat cu marmură (care poate fi călcată și azi) ce lega portul Lechaion de cetate, se termina cu trepte existente și azi, încununate de impunătoare Propilee (intrare triumfală, dispărută). Drumul era și el mărginit de clădiri, la est, plecând de la Fântâna Peirene, se întindea un Peribolos (curte interioară mărginită de ziduri) al lui Apollo și băile lui Euricles, iar la vest era mărginit de o stoa lungă, în spatele căreia se înălțau o Bazilică și o clădire semicirculară.

Vechiul Corint, strada Lechaion

Vechiul Corint, strada Lechaion văzută de pe scările dinspre Forum (sud) spre ieșirea actuală din sit. În stânga se văd soclurile coloanelor de la stoa cea lungă ce mărginea drumul la vest. În fundal-dreapta, Taverna Gemelos...

Vechiul Corint, detaliu al pavajului roman original

Vechiul Corint, detaliu al pavajului roman original din marmură al străzii Lechaion.

Vechiul Corint, strada Lechaion văzută dinspre nord

Vechiul Corint, strada Lechaion văzută dinspre nord (de pe scările de ieșire din sit). În fundal se vad scările romane de intrare în Forum, deasupra cărora existau impunătoare Propilee.

Încheiem ziua cu o cină la Taverna Gemelos, care are acoperișul-terasă exact deasupra sit-ului antic (de-asupra Băilor lui Euricles). O porție de cărnuri corect înnegrite la grill (sigur, și o salată grecească), plus panorama excelentă asupra vechiului Corint și a muntelui Acrocorint au fost binevenite pentru regenerare după o zi cu multe pietre și soare...

Vechiul Corint și Acrocorintul, văzute pe înserare

Vechiul Corint și Acrocorintul, văzute pe înserare de pe terasa tavernei Gemelos; în stânga, în prim-plan sunt ruinele Băii lui Euricles, apoi coloanele Peribolos-ului lui Apollo.

Concediu mediteranean în Creta

Concediu mediteranean în Creta

7 nopţi cazare, mic dejun, zbor din Bucureşti
de la 465 Eur
vezi detalii »
 

HappyMonday.ro - Impreuna calatorim mai mult

De 5 ani descoperim locuri minunate impreuna prin povestile de pe site. Dorim ca prin noul nostru proiect - HappyMonday.ro - sa te ajutam sa calatoresti mai mult si astfel sa descoperi mult mai multe locuri.
In fiecare zi de luni iti dam idei noi de calatorii la #tarifeWOW, pentru ca tu sa descoperi locuri noi. Saptamana aceasta iti propunem ofertele de mai jos. Care te tenteaza?

Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Fii primul care citește despre locurile minunate pe care le-am vizitat, află idei noi de destinații bune de descoperit și bucură-te de sfaturile noastre despre cum să ai o vacanță reușită! Activează-ți notificările noastre și vei primi câte un mesaj de fiecare dată când avem o nouă poveste. Rapid, simplu și foarte eficient!



Sistemul de notificări funcționează doar cu browserele Chrome, Firefox și Safari.
Supported browsers