Franța: circuit pe magicul tărâm al Bretaniei - partea întâi

Franța: circuit pe magicul tărâm al Bretaniei - partea întâi
 
 

(Regiunea Bretagne)

Vom lua contact azi cu o provincie franceză pe care o consider cu totul deosebită: Bretania. I-am acordat pe teren aproape o săptămână și totuși a trebuit să ne limităm la un circuit ce a unit mai ales principalele obiective de pe coastă, fiind nevoiți să neglijăm interiorul peninsulei. Sunt aici zeci, poate sute de locuri minunate, naturale și istorice deopotrivă, astfel încât o adevărată descoperire și asimilare poate lua ani de reveniri și aprofundări.

Vitré

Venind dinspre Paris (Chartres), imediat ce trecem limita departamentului Ille-et-Villaine ne aflăm geografic în istorica regiune a Bretaniei. Prima localitate în care ne oprim este Vitré, orășel cu doar 18000 locuitori, dar situat pe locul național 37 în ceea ce privește numărul monumentelor istorice! Cel mai vizibil și impunător obiectiv este castelul, exemplu perfect de arhitectură militară medievală. Refăcut în forma actuală în sec. XIII-XV, are intrarea apărată de un pod mobil, iar în curte a fost construită la 1913 clădirea primăriei (Hotel de Ville). Găsim aici ușor un loc de parcare chiar în Piața Castelului (Place du Château), de unde începem explorarea orașului.

Vitre

Vitré: Vedere frontală din Piața Castelului. În dreapta turnul Magdalenei, în stânga donjonul, sau turnul Sf. Laurențiu, iar central Châtelet cu intrarea în curtea interioară.

Vitré: Vedere din curtea castelului

Vitré: Vedere din curtea castelului spre Primăria adosată zidului de nord. În stânga, curtina cu lojă acoperită dintre turnurile de l'Oratoire (din care se vede capela renascentistă albă, 1530) și de l'Argenterie (prim-plan). 

Forma generală a zidurilor este aproximativ triunghiulară, cu colțurile întărite prin turnuri-bastion (Tour de la Madeleine la nord-est, Tour de Montafilant la nord-vest, Tour Saint Laurent la sud). La est se înalță masivul Châtelet (cu intrarea peste podul mobil), iar la vest o curtină cu o lojă acoperită leagă alte două turnuri: Tour de l'Oratoire și Tour de l'Argenterie. Interioarele pot fi vizitate; turnul Saint Laurent adăpostește tapiserii, dar și sculpturi din sec. XV și XVI provenind din casele orașului, între care un frumos șemineu adus din Rue de la Poterie. Turnul de l'Argenterie este amenajat în muzeu de curiozități, iar cele 82 trepte din tour de Montafilant pot fi urcate, pentru a ajunge la o platformă cu priveliști asupra împrejurimilor.

Vitré: șemineu din sec. XVI

Vitré: șemineu din sec. XVI (1583), aflat în donjonul Sf. Laurențiu.

Vitré: vedere de pe curtina vestică spre turnul de intrare (Châtelet) și intrarea la Primărie (stânga).

Vitré: vedere de pe curtina vestică spre intrarea în Primărie

Vitré: vedere de pe curtina vestică spre intrarea în Primărie (stânga) și turnul Magdalenei (centru).

Vitré: vedere de pe curtina vestică

Vitré: vedere de pe curtina vestică spre turnul de l'Argenterie.

Vitré: vedere din turnul Saint Laurent

Vitré: vedere din turnul Saint Laurent spre est, peste Piața Castelului; în fundal se vede Catedrala Notre Dame (în stânga) și turnul bisericii Saint-Martin (în dreapta).

Vitré: vedere din turnul Saint Laurent

Vitré: vedere din turnul Saint Laurent spre nord-vest: turnul de l'Argenterie și corpul Primăriei în fundal.

Coborâm în Piață pentru un scurt tur al orașului vechi, în care zidurile fortificațiilor și străduțele înguste s-au schimbat prea puțin în ultimii 500 ani. Din Piață intrăm pe Rue du Château și apoi rătăcim pe străzi, aceasta fiind probabil cea mai bună metodă de explorare... Cea mai curioasă stradă este nominalizată Rue de la Baudrairie, unde fiecare casă are o paricularitate arhitectonică care o diferențiază. Pe Rue d'en Bas poate fi admirat fostul Hotel du Bol d'Or (1513), iar pe Rue Poterie găsim numeroase case pitorești tradiționale din lemn (cea mai remarcabilă fiind îngusta Maison de l'Isle, înghesuită în unghiul ascuțit al intersecției cu Rue Sévigné). Pe Rue Notre-Dame ajungem la Catedrala omonimă, de unde putem ieși dincolo de zidurile de apărare, pe Promenade du Val, o plimbare în pantă în lungul masivelor fortificații de nord și de vest (Remparts), păstrate intacte până azi.

Vitré: vedere de pe Rue du Château

Vitré: vedere de pe Rue du Château spre case tradiționale din intersecția străzii Saint Louis (în față) cu Baudrairie (spre dreapta.

Vitré: case tradiționale pe strada Baudrairie

Vitré: case tradiționale pe strada Baudrairie nr. 25-27.

Vitré: curiozitatea arhitectonică a fostului hotel Bol d'Or

Vitré: curiozitatea arhitectonică a fostului hotel Bol d'Or, pe Rue d'en Bas la nr. 10.

Vitré: case tradiționale pe strada Notre-Dame

Vitré: case tradiționale pe strada Notre-Dame. Clădirea de piatră din stânga (la nr. 27) este fostul hotel Hardy (sau Troussanais, sec. XVI).

Vitré: Catedrala Notre-Dame

Vitré: Catedrala Notre-Dame (sec. XV-XVI), văzută de pe strada și din piața cu același nume.

Cea mai accesibilă și frumoasă perspectivă poate fi găsită însă dincolo de fostele ziduri de apărare din sud (păstrate doar fragmentar și incorporate în proprietăți moderne), mai exact de pe Rue du Bourg aux Moines, strada din parcul de dincolo de Place Saint Yves.

Vitré: fațada sud-vestică a Castelului

Vitré: fațada sud-vestică a Castelului văzută de pe strada Bourg aux Moines, cu turnurile-bastion aliniate de la stânga la dreapta: du Montafilantde l'Oratoire, de l'Argenterie și Saint-Laurent.

Vitré: vedere de pe strada Bourg aux Moines

Vitré: vedere de pe strada Bourg aux Moines spre Hanul Castelului (în stânga) și un fragment din vechiul zid de apărare sudic (dreapta). În față se deschide strada d'en Bas.

Argentré-du-Plessis

La doar 10 kilometri sud de Vitré, la Argentré-du-Plessis vizităm Château des Rochers-Sévigné, proprietate a familiei Sévigné încă din 1410, locul unde văduva Marchiză (pe numele său adevăratMarie de Rabutin-Chantal) și-a scris celebrele scrisori către fiica sa între 1671-1696. Construit în sec. XV și modificat în sec. XVII, castelul e format din două aripi în echer. Este și azi în proprietate privată, dar poate fi vizitată parțial în grup organizat, cu ghid (Capela din 1671 și încăperi din turnul medieval, inclusiv Cabinetul verde unde se mai păstrează obiecte ale Marchizei deSévigné). Fotografiatul este interzis în interior, în schimb vizita Oranjeriei și a Grădinilor franceze este liberă.

Argentré-du-Plessis: vedere de la intrarea în grădini

Argentré-du-Plessis: vedere de la intrarea în grădini, a fațadei vestice a castelului Rochers-Sévigné. În dreapta este capela (sec. XVII), iar în fundal anexele gospodărești.

Argentré-du-Plessis: vedere dinspre est a spatelui castelului Rochers-Sévigné.

Argentré-du-Plessis: vedere dinspre est a spatelui castelului Rochers-Sévigné. În stânga este capela, iar în dreapta se vede bine structura în echer a castelului, în jurul unui turn masiv.

Rennes

Renunțăm la vizita spectaculoasei localități Fougères, la 30 kilometri nord de Vitré, care rămâne astfel obligatoriu pentru o dată viitoare, pentru a mai prinde câteva ore de lumină în Rennes, capitala regională a Bretaniei, 40 kilometri spre vest. Aici ne-am concentrat doar pe orașul vechi (Vieux Rennes, cu cele câteva străzi salvate după marele incendiu din anul 1720), astfel încât rândurile de mai jos surprind doar o parte din atracțiile orașului. Lăsăm mașina în Parking Vilaine (care-și ia numele de la canalul acoperit cu același nume, pe Rue Quai Lamenais), ne îndreptăm spre nord pe Rue de la Monnaie, până în fața Catedralei Saint-Pierre (refăcută la 1844), apoi de aici spre stânga trecem prin prima vechitură mai interesantă, Portes Mordelaises (1440), vestigiu a vechii incinte din sec. XV, ce a servit drept intrare principală în oraș.

Rennes

Rennes: vechea intrare în oraș, Portes Mordelaises, văzută din stradela cu același nume. În spate se zărește un turn al Catedralei. 

Continuăm până la Place de Lices, fostul loc pentru turniruri, azi parțial modernizată, loc predilect de întâlnire pentru tineri. De aici intrăm în zona pietonală, cu Place Saint Michel, fostă periferie cu hoteluri și taverne, mărginită de case vechi pe structură de lemn, dintre care unele degradate, așteaptă o grabnică renovare. Continuăm pe Rue Saint Michel, stradă ușor sinistră unde se pare că există o bogată viață de noapte, dar chiar și ziua lasă o senzație de nesiguranță și disconfort – afișe lipite în exces, graffiti, fațade murdare și nerenovate ale unor clădiri vechi, altfel excepționale, și ieșim în Place Saint Anne, unde regăsim normalitatea curățeniei și a clădirilor îngrijite. La fel de animată pe terasele restaurantelor, piața înconjoară o biserică neogotică din sec. XIX (Basilique Notre-Dame-de-Bonne-Nouvelle de Rennes) și este mărginită de fațade multicolore ale caselor de lemn, de tradiție gotică și renascentistă.

Rennes: vedere în lungul străzii Saint Michel.

Rennes: vedere în lungul străzii Saint Michel.

Rennes: clădiri tradiționale în Piața Saint Anne

Rennes: clădiri tradiționale în Piața Saint Anne, numerele 4-5-6.

Rennes: clădiri tradiționale în Piața Saint Anne

Rennes: clădiri tradiționale în Piața Saint Anne, numerele 9-10-11. În stânga se deschide Rue Pont-aux-Foulons.

Rennes: clădiri tradiționale în Piața Saint Anne, numerele 17-19.

Rennes: clădiri tradiționale în Piața Saint Anne, numerele 17-19.

Părăsim Place Saint Anne pe Rue Post-aux-Foulons, stradă comercială cu alte clădiri din lemn din sec. XVII și ieșim în Rue du Champ-Jacquet, care ne conduce într-o piață triunghiulară cu același nume, mărginită la nord-vest de clădiri înalte pe structură de lemn din sec. XVII și la sud-vest de fostul Hotel Tizé (sec. XVII).

Rennes: clădiri tradiționale în nord-vestul Pieței Champ-Jacquet, numerele 17-19.

Rennes: clădiri tradiționale în nord-vestul Pieței Champ-Jacquet, numerele 17-19.

Din piață mergem puțin spre sud, apoi intrăm pe Rue La Fayette, devenită apoi Rue Nationale, până ce ajungem în fața Palatului Parlamentului Bretaniei (construit între 1618-1655, apoi decorat până în 1706), actualul sediu al Curții de Apel.

Rennes: vedere frontală a Palatului Parlamentului.

Rennes: vedere frontală a Palatului Parlamentului.

Continuăm pe Rue Saint Georges (motiv de a admira pentru ultima dată vechile fațade pe structură de lemn) până la intersecția cu Rue Gambetta, unde se înalță neobișnuitul edificiul al Piscinei Saint-Georges (construită la 1925 pe locul fostei biserici abațiale benedictine, distrusă în sec. XIX).

Rennes: vechi clădiri pe strada Saint Georges

Rennes: vechi clădiri pe strada Saint Georges: în stânga fațada renascentistă din sec. XVI a hotelului Moussaye (numărul 3), aflată peste drum de alt ansamblu remarcabil, al actualei librării Le Failler (numerele 8-10-12) 

Spre sud, adiacentă actualei piscine, se află grădina și clădirea Palatului abației benedictine (1670), în care-și desfășoară azi activitatea oficii administrative.

Rennes: vedere frontală a grădinii și Palatului abației benedictine.

Rennes: vedere frontală a grădinii și Palatului abației benedictine.

Coborâm până la canalul La Vilaine și o luăm spre vest pe unul din cele două cheiuri, Emile Zola sau Châteaubriand, ajungând oricum în Place de la République, de unde canalul este acoperit, devenind subteran. Piața este închisă spre sud de Palatul Comerțului (construit între 1885-1929 în stil monumental). De aici până la parcare sunt doi pași, dar dacă ne-am fi îndreptat câțiva metri spre nord, pe Rue d'Orléans, am fi ajuns în piața regală centrală, numită azi Place de la Mairie, unde se înalță spre vest silueta primăriei (Hotel-de-Ville, 1734), iar spre est, Opera orașului (1832).

Rennes: detaliu, partea centrală a Palatului Comerțului.

Rennes: detaliu, partea centrală a Palatului Comerțului.

Dinan

La 50 kilometri nord de Rennes ajungem la Dinan, port la Canalul Mânecii prin intermediul râului și fiordului La Rance, și cu aceasta începe propriu-zis circuitul costier al Bretaniei. Orașul fortificat, care domină de la înălțime vechiul port, este de un pitoresc deosebit, un exemplu de supraofertă turistică; devine tot mai dificilă operațiunea de triere a fotografiilor pentru acest jurnal. Parcăm în orașul vechi, lângă Bazilica Saint Saveur (ca idee practică, cea mai cuprinzătoare parcare este în Place Du Guesclin), și ieșim imediat prin Jardin Anglais la zidul fortificațiilor estice, de unde se desfășoară o perfectă panoramă asupra portului vechi de pe râul Rance.

Dinan: vedere de pe fortificațiile estice peste viaductul rutier

Dinan: vedere de pe fortificațiile estice peste viaductul rutier D795 spre portul vechi. În stânga se vede turnul de colț Sainte Catherine.

Dinan: vedere de pe fortificațiile estice cu portul vechi

Dinan: vedere de pe fortificațiile estice cu portul vechi și Podul Gotic peste râul Rance.

Forificațiile orașului sunt masive și impresionante (avantajate și de poziția pe platoul înalt) și, cel mai important, sunt practic complete și azi. De-a lungul lor se pot face lungi plimbări și trei promenade sunt amenajate pentru turiști: Promenade de la Duchesse Anne (de-a lungul fortificațiilor de est, cu frumoasele vederi asupra râului Rance deja amintite), Promenade des Petits-Fossés (de-a lungul zidurilor de vest, de la castel spre nord, cu turnurile du Conétable și de Beaufort) și Promenade des Grands-Fossés (pe zidurile de nord; marcată de turnurile Saint-Julien, de Vaucouleurs, Beaumanoir și poarta Saint-Malo).

Dinan: vedere de pe fortificațiile estice spre nord

Dinan: vedere de pe fortificațiile estice spre nord, de-a lungul Promenadei Ducesei Ana. În dreapta se vede o parte din Biblioteca Municipală.

Noi plecăm din Grădina englezească și urcăm pe zidurile de apărare de nord-est, un sector de promenadă nebotezat, cuprins între turnul Sainte Catherine, Tour du Gouverneur și Poarta Saint Malo.

Dinan: promenada fără nume de pe zidul de nord-est

Dinan: promenada fără nume de pe zidul de nord-est, cu vedere spre Turnul Guvernatorului (sec. XV).

Promenada trece de-asupra porții de Jerzual (sub care se află drumul ce coboară în port) și deasupra porții Saint-Malo (sub care urcă strada Rue de l'Ecole spre centrul orașului), oferind frumoase perspective asupra orașului vechi.

Dinan: vedere a orașului vechi de pe zidurile nordice de apărare

Dinan: vedere a orașului vechi de pe zidurile nordice de apărare; în stânga este basilica Saint Sauveur (în reparații), iar în dreapta Turnul Ceasului.

Dinan: vedere de pe turnul Guvernatorului spre est

Dinan: vedere de pe turnul Guvernatorului spre est, de-a lungul promenadei nordice. La mijloc se vede poarta Jerzual, iar în fundal turnul Sainte Catherine, în dreapta căruia se zăresc arborii parcului englezesc.

Dinan: vedere de pe poarta Saint Malo

Dinan: vedere de pe poarta Saint Malo în lungul străzii Școlii (Rue de l'Ecole). În fundal se zărește Turnul Ceasului, în centrul vechi.

Dinan: am coborât de pe fortificații pentru a face o fotografie din exterior porții Saint Malo.

Dinan: am coborât de pe fortificații pentru a face o fotografie din exterior porții Saint Malo.

Dincolo de poarta Saint-Malo începe promenada nordică, des Grands-Fossés, dar noi revenim până la poarta Jerzual, de unde coborâm în strada pietruită Rue du Petit Fort cu care ne îndreptăm într-o curbă largă descendentă spre port (în acest oraș, toate străzile urcă sau coboară...). De o parte și de alta a străzii sunt locuințe tradiționale cu structură de lemn între care, la numărul 24, Casa Guvernatorului din sec. XV (Maison du Gouverneur) este cea mai cunoscută; totuși guvernatorul de La Bretonnière nu a locuit aici, casa fiind în afara zidurilor orașului, nesigură așadar. Strada sfârșește în Rue du Port, chiar în fața vechiului pod gotic (sec. X). Dinamitat în 1944 și reconstruit, acesta a fost singura trecere peste Rance până la construcția viaductului în sec. XIX. 

Dinan: poarta Jerzual

Dinan: poarta Jerzual, cu strada Petit Fort, în dreapta jos.

Dinan: strada Micului Fort

Dinan: strada Micului Fort, cu Casa Guvernatorului pe dreapta (numărul 24).

Dinan: case tradiționale pe strada Micului Fort

Dinan: case tradiționale pe strada Micului Fort, care coboară în port.

Crêperie du Gouverneur

Dinan: casă veche pe strada Micului Fort (numărul 15), unde se prepară tradiționalele clătite bretone. Evident, nu putea s-o cheme altfel decâtCrêperie du Gouverneur.

Portul Dinan-Lanvallay este un loc animat de terasele restaurantelor și freamătul ambarcațiunilor. Malurile râului îmbie la plimbări, iar perspectiva asupra vechiului oraș fortificat (inversă față de cea văzută în primele minute după sosire), justifică cu totul ocolul.

Dinan: portul văzut de pe Podul gotic

Dinan: portul văzut de pe Podul gotic, în lungul străzii Rue du Quai.

Dinan: vedere din port, de pe Quai du Tallard

Dinan: vedere din port, de pe Quai du Tallard, spre Podul gotic, viaductul rutier și fortificațiile estice ale orașului. Se vede turnul de colț Sainte-Catherine și clopotnița bazilicii Saint Saveur.

După o scurtă relaxare pe malul apei, revenim pe pașii noștri în orașul vechi, urcând panta străzii Micului Fort până la Poarta Jerzual; de aici strada își schimbă numele în Rue du Jerzual și noi continuăm să urcăm pe ea. Fostă stradă a burgheziei, artizanilor și negustorilor, pavată și în pantă abruptă este mărginită de prăvălii din secolele XV și XVI care adăpostesc azi ateliere de artizanat. Ajunși la intersecția cu Rue de l'Ecole, cotim la stânga – spre sud – pe aceasta din urmă (denumită din acest punct Rue de l'Horloge).

Dinan: imagine de la începutul străzii Jerzual.

Dinan: imagine de la începutul străzii Jerzual.

Dinan: singura ocazie în care Rue du Jerzual se lărgește

Dinan: singura ocazie în care Rue du Jerzual se lărgește, spre străduța privată Impasse du Dispensaire și Crêperie La Fontaine de Jerzual.

Dinan: Rue du Jerzual în partea finală

DinanRue du Jerzual în partea finală, vedere din intersecția cu Rue de l'Ecole.

După câțiva pași pe Rue de l'Horloge trecem prin fața unor monumente importante: Tour de l'Horloge (în care se mai găsește ceasul din 1498), Maison du Gisant (casă din sec. XVII în care a fost descoperit un gisant din sec. XIV) și Hotel Kératry (sec. XVI, numit azi Maison de la harpe, caracteristic sprijinită de trei coloane de granit).

Dinan: Turnul cu ceas văzut din Rue de l'Horloge

Dinan: Turnul cu ceas văzut din Rue de l'Horloge, din dreptul intersecției cu Rue de l'Apport.

Dinan: Turnul cu ceas văzut din Rue de l'Horloge

Dinan: Turnul cu ceas (stânga) și Casa Harpei (dreapta) văzute dinspre sud, din Rue de l'Horloge. În fața turnului, în stânga, se vede și Casa Gisantului (tot pe trei stâlpi de granit).

Ne întoarcem câțiva pași spre nord și ajungem prin Rue de l'Apport într-o piață rămasă parcă neschimbată în timp din vremurile medievale: Place des Merciers.

Dinan: case tradiționale din lemn în Rue de l'Apport

Dinan: case tradiționale din lemn în Rue de l'Apport(numerele 1-3-5-7).

Dinan: case tradiționale din lemn pe Rue de l'Apport,

Dinan: case tradiționale din lemn pe Rue de l'Apport, văzute din Place des Merciers.

Dinan: case tradiționale din lemn în Place des Merciers

Dinan: case tradiționale din lemn în Place des Merciers (numerele 3-1).

Împreună cu Rue de l'Apport, pe care am venit, Place des Merciers completează un remarcabil ansamblu de case din lemn specifice orașului, intacte, din secolele XV, XVI și XVII, care se întind și pe străduțe adiacente (Rue de la Cordonnerie, Rue du Petit-Pain). Continuăm spre nord și ieșim imediat în Place des Cordeliers, de unde putem intra pe sub un portic în vechea mănăstirea franciscană fondată în sec. XIII, la care s-a păstrat claustrul gotic (sec. XV) și curtea de onoare (azi aici funcționează un colegiu).

Dinan: imagine din Place des Cordeliers

Dinan: imagine din Place des Cordeliers, unde se vede în fundal porticul de acces la vechea mănăstire.

Dinan: capela colegiului-liceu Cordeliers

Dinan: capela colegiului-liceu Cordeliers (sec. XIII, fosta mănăstire).

Alăturat fostului complex mănăstiresc se ridică biserica Saint-Malo (începută la 1490 și terminată de-abia în sec. XIX, în stil gotic flamboaiant). Considerând turul încheiat, ne-am întors pe Grande Rue până la parcarea de lângă Grădina englezească, aruncând o ultimă privire Bazilicii Saint-Sauveur, aflată din păcate în renovare parțială.

Dinan: vedere dinspre sud-vest a bisericii Saint-Malo.

Dinan: vedere dinspre sud-vest a bisericii Saint-Malo.

Dinan: vedere dinspre vest a bazilicii Saint-Sauveur.

Dinan: vedere dinspre vest a bazilicii Saint-Sauveur.

În ziua respectivă excursia am făcut-o fără ghid tipărit, cum zic francezii au pif, adică, cam după ureche și după indicatoarele turistice locale; flerul ne-a ajutat să descoperim într-o ordine coerentă cam toate obiectivele importante ale orașului, din păcate cu o mare excepție: neglijând total partea de sud a fortificațiilor, nu am ajuns la micul castel de formă ovală, lipit de zidul de sud-vest (numit simplu Château de Dinan), și nici la înaltul turn de colț alăturat, Tour de Coëtquen (1474), din vârful căruia s-ar desprinde o frumoasă panoramă asupra vechiului oraș... Dincolo de acest mic eșec, vom continua în episoadele viitoare... deoarece mai sunt multe de văzut și povestit.

Citește despre celelalte aventuri ale lui Daniel prin Bretania, prin Saint-Malo, Dinard, Saint Lunaire și Port-Nieux și apoi în Ploubazlanec, Plougrescant și Peninsula Roscanvel.


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Fii primul care citește despre locurile minunate pe care le-am vizitat, află idei noi de destinații bune de descoperit și bucură-te de sfaturile noastre despre cum să ai o vacanță reușită! Activează-ți notificările noastre și vei primi câte un mesaj de fiecare dată când avem o nouă poveste. Rapid, simplu și foarte eficient!



Sistemul de notificări funcționează doar cu browserele Chrome, Firefox și Safari.
Supported browsers