Croația, pe minunata coastă Dalmată - partea întâi: Senj, Zadar și Šibenik

Croația, pe minunata coastă Dalmată - partea întâi: Senj, Zadar și Šibenik
 
 
 

(Cantoanele Lika-Senj, Zadar și Šibenik-Knin)

Într-un jurnal anterior am vizitat coasta Croației de-a lungul peninsulei Istria, de la insula Krk și până la granița slovenă. Acum vom continua călătoria spre est, de la Senj până la Dubrovnik (dincolo de care este granița Muntenegrului), parcurgând o zonă care, urmare a istoriei sale de ocupație venețiană, ne așteaptă azi cu una din cele mai spectaculoase oferte turistice ale Europei. Mare parte a acestei zone se suprapune istoricei coaste a Dalmației, cu câteva superbe orașe în stil italian.

Citește și: Croația: peninsula Istria (partea I: coasta estică) și Croația: peninsula Istria (partea II: coasta vestică).

Primul popas îl facem așadar la Senj, oraș pescăresc clădit pe terase în fața capătului sudic al insulei Krk. De la parcarea din port, urcăm puțin până pe o faleză ce domină golful, la principalul obiectiv local, fortăreața medievală Nehaj (1558), unde azi se află amenajat muzeul orășenesc și de unde se deschide o perspectivă frumoasă asupra împrejurimilor.

Senj, Croatia

Senj: Vedere a fortăreței Nehaj.

Senj, Croatia 

Senj: După vizitarea muzeului, se poate urca pe meterezele fortăreței ce domină împrejurimile.

Senj, Croatia

Senj: Vedere a portului și orașului vechi de pe înălțimea Fortăreței.

Coborâm apoi în port, de unde se poate intra imediat în orașul vechi, dominat de catedrala Sv. Matija, cu Piața (Trg Cilnica) mărginită de clădiri baroce ce necesită renovare, iar de aici se ajunge la Poarta Mare (Velika vrata), una dintre vechile porți de intrare în oraș, care marca sfârșitul drumului Iosefin, ce lega Karlovac de Senj. 

Plecând din Senj, ne îndreptăm spre sud pe șoseaua E65 care, după Sveti Juraj capătă un aspect spectaculos – tăiată în stâncă, deasupra mării, permite priveliști perfecte în dreapta pre insulele pe lângă care trecem (Otok Prvić, Sveti Grgur, Goli Otok și Rab), în stânga privirea fiind oprită de peretele masivului muntos Velebit. Ajungem la Jablanac, unde facem un scurt popas; din portul satului urmăm pe jos o potecă pe lângă mare și ajungem după câteva sute de metri în Fiordul Zavratnica. Urmăm malul pe scări și tunele, pe poteca tăiată în stâncile albe și aride deasupra apelor translucide liniștite; suntem parcă departe de civilizație, într-o zonă a relaxării totale (e și destul de târziu și practic nu sunt turiști să ne strice reveria...).

Jablanac, Croatia

Jablanac: Vedere a satului și portului de pe poteca ce duce spre fiord.

Jablanac, Croatia

Jablanac: gura de intrare în fiordul Zavratnica.

Jablanac, Croatia

Jablanac: gura de intrare în fiord.

Jablanac, Croatia

Jablanac: vedere din adâncul fiordului spre mare.

Jablanac, Croatia

Jablanac: capătul fiordului Zavratnica. 

Se apropie seara, și pentru a ajunge la cazare trebuie să ne întoarcem puțin pe șoseaua E65 spre Senj, ocazie de a admira panorama deja amintită a insulelor, la apusul soarelui.

Coasta Dalmata

Vedere de pe E65, din zona satului Dolnja-Klada spre insulele Goli Otok (in prim-plan), Sveti Grgur și Otok Prvić (în planul doi) și Krk (în fundal).

Rămâne așadar pentru altă ocazie parcurgerea drumului de coastă dintre Karlobag și Seline, drum îngust aproape de nivelul mării, trecând cotit prin mici sate de pescari înghesuite între apă și munții Velebit (în care se află Parcul Național Velika Paklenica), având în față panorama insulei Pag.

A doua zi vizităm obiective din partea continentală, de peste munți, a Croației, despre care vom povesti cu altă ocazie într-un episod dedicat frământatei zone a Krajnei, asupra căreia mai planează fantomele războiului; seara trecem din nou munții și revenim la malul mării în drumul nostru spre următoarea cazare din Zadar, ocazie de a mai prinde un apus de soare peste țărmul dantelat, perfect vizibil de pe autostrada în pantă dinainte de Maslenice.

Coasta Dalmata

Vedere de pe autostrada A1 (E71) din zona Jasenice, în lungul coastei, spre Vinjerac (drumul spre Zadar).

A doua zi, ne facem trezirea treptată vizitând pentru început satul istoric Nin, fost sediu al episcopatului medieval și al Prinților de Dalmația, așezat pe o insuliță rotundă și care și-a câștigat existența din extragerea sării prin metode tradiționale. Intrarea în sat se face pe un vechi pod de piatră, la capătul căruia se trece prin Poarta Joasă, vechea poartă fortificată din sec. XV-XVIII.

Nin, Croatia

Nin: Vechea poartă de intrare în sat, la capătul podului de piatră.

Urmând strada pietonală Branimirova ulica, se ajunge rapid la biserica Sveti Anselmo, caracterizată prin clopotnița sa izolată de corpul principal (ridicat pe locul unui sanctuar preroman). În spatele bisericii se înalță statuia episcopului din sec. X Grigorie din Nin (Grgur Ninski), replică a celei realizate de sculptorul Meštrović în Split. Câțiva pași mai departe întâlnim cel mai important monument al locului, vechea bisericuță paleocreștină Sfânta Cruce (Crkva svetog Križa), ridicată în sec. IX, cea mai veche din Croația.

Nin, Croatia

Nin: Trg Kraljevac, centrul orașului vechi, cu vedere spre fațada și clopotnița bisericii Sveti Anselmo.

Nin, Croatia

Nin: Biserica paleocreștină a Sfintei Cruci.

De aici ne îndreptăm spre nord, pe lângă muzeul orașului și ajungem pe Ulica Svetog Mihovila, în fața vestigiilor romane, dintre care cele mai vizibile sunt urmele unui Templu din sec. I.

Nin, Croatia

Nin: O coloană rămășiță a Templului Roman, pe atunci unul dintre cele mai mari de la Marea Adriatică.

Continuăm spre vest și ajungem la malul mării, de unde pornim în partea cea mai plăcută a drumului de întoarcere, o plimbare spre sud, de-a lungul portului pescăresc presărat de vechi pontoane și bărci tradiționale vopsite în albastru sau verde.

Nin, Croatia

Nin: O vedere a portului pescăresc, în fundal se întrezăresc munții înzăpeziți Velebit (era în luna aprilie).

Plecăm din Nin pe drumul de Zadar și 200 metri după semnul de ieșire din localitate o construcție ciudată ne apare ridicată pe o movilă în marginea șoselei; este capela Sf. Nicolae (Sveti Nikola), un mic sanctuar roman trilobat transformat în loc de cult creștin prin supra-adăugarea unui mic turn de pază.

Coasta Dalmata

Vacanță de neuitat în Corfu

Vacanță de neuitat în Corfu

7 nopţi cazare, all inclusive light, zbor din Bucureşti
de la 565 Eur
vezi detalii »

Nin: Capela Sveti Nikola.

Zadar

Restul zilei este dedicat descoperirii orașului fortificat Zadar, fascinant în ciuda distrugerii sale în proporție de 60% în timpul războiului mondial (1943-1944) urmare a bombardamentelor Aliate. Orașul vechi ocupă spațiul unei peninsule dreptunghiulare care protejează perfect portul orașului nou, peninsulă apărată dinspre continent de fortăreața Forte. Am parcat în orașul nou pe Obala Kneza Branimira, de unde trecerea în orașul istoric se face comod, pe o pasarelă pietonală, din care intrăm în oraș prin Poarta Nouă, tăiată în 1931 în zidurile exterioare de apărare (bine păstrate în partea spre oraș). De aici, mergând pe Jurja Barakovica, trecem pe lângă Palatul Ghirardini (casă romanică având un balcon neo-renascentist din sec. XV) și ajungem imediat în Piazza dei Signori (Narodni trg), singura care și-a păstrat patrimoniul arhitectural intact după războiul mondial:

-          pe latura nord-vestică Garda Municipală (Gradska straža) construită la 1562 în stil renascentist, cu un turn al ceasului supra-adăugat la 1798; în spatele complexului se ascund resturile micii biserici romanice Sveti Lovro (sec. XI);

-          pe latura nord-estică Primăria neorenascentistă (1935), construită de regimul fascist italian în locul palatului baroc Pedrini (Zadar / Zara, împreună cu câteva sate din jur, a fost o enclavă italiană din anul 1920 și până în 1943);

-          pe latura sud-estică Logia municipală (Gradska loža) reconstruită în 1565.

Zadar, Croatia

Zadar: fațada casei Ghirardini.

Zadar, Croatia

Zadar: Piazza dei Signiori cu Garda municipală (sec. XVI) și Turnul ceasului. În dreapta, se vede parțial zidul masiv la Primăriei.

Zadar, Croatia

Zadar: Loggia orașului (sec. XVI).

Zadar, Croatia

Zadar: Primăria construită de regimul fascist în 1935. 

Din piață ne îndreptăm spre sud-est pe și ajungem lângă biserica Sfântul Simeon (Sveti Šime) cu o fațadă barocă de secol XVII, dar consacrată în 1576 pe amplasamentul unei bazilici paleocreștine, adăpostind și azi sarcofagul sfântului Simeon.

Zadar, Croatia

Zadar: biserica Sfântul Simeon (sec. XVI).

În dreptul bisericii răsare pe paviment o coloană dintr-un templu roman (amplasată aici la 1729, marcând unul din capetele axei majore a orașului), dincolo de care se întinde Piața celor cinci fântâni (Trg pet bunara, care până în sec. XIX au asigurat apa dintr-o mare cisternă construită în sec. XVI, azi loc de concerte și evenimente), mărginită la vest de Palatele Proveditorului și al Rectorului (Providurova palača și Kneževa palača) și dominată de pentagonalul Turn al Căpitanului (Kapetanova Kula) – ultimul rămas din cele zece turnuri similare construite de venețieni pentru a întări zidurile exterioare crenelate de apărare.

Zadar, Croatia

Sejur de lux în Antalya

Sejur de lux în Antalya

7 nopţi cazare, all inclusive, zbor din București, Cluj-Napoca și Timișoara
de la 400 Eur
vezi detalii »

Zadar: vedere din Piața celor 5 fântâni spre Biserica Sf. Simeon.

Zadar, Croatia

Zadar: Turnul căpitanlui, văzut din Parcul Jelena Madije.

Din Piață intrăm în Parcul Regina Jelena Madije, primul parc public din Croația, fondat în anul 1829 pe înălțimile bastionului renascentist Grimaldi (construit de venețieni în sec. XVI, dar inutil din punct de vedere militar la acea dată). Alei împădurite cu locuri de popas discrete permit o plimbare romantică pe fostul obiectiv războinic. De pe zidurile bastionului avem și cea mai bună perspectivă asupra a două obiective: poarta principală de intrare în vechiul oraș (Kopnena vrata, 1543) și micul port (Foša) pe malul căruia se ridică zidurile Citadelei din sec. XVI (fortăreață ce proteja orașul dinspre uscat, azi sediu al Universității). Tot de la Foša pleacă un drum de promenadă (Riva) de-a lungul malului vestic al peninsulei vechiului oraș.

Zadar, Croatia

Zadar: detaliu din parcul Jelena Madije, amenajat pe înălțimile bastionului Grimaldi.

Zadar, Croatia

Zadar: Poarta Pământului, cu leul venețian San Marco printre decorațiuni.

Zadar, Croatia

Zadar: Portul Foša, cu zidurile Citadelei în fundal (și Universitatea între copaci). 

De la bastion ne întoarcem până la Narodni trg, de unde continuăm explorarea spre vest. Putem merge pe Kalelarga, principala stradă a orașului care leagă Narodni trg de Forum, pe traseul șoselei romane Decumanus Maximus (însă din păcate mai toate clădirile au fost avariate în război și reconstruite în stil modern), de aceea alegem să ne orientăm puțin spre nord, unde trecem pe lângă mica biserică Sfântul Andrei și Sfântul Petru cel Bătrân, Crkva Sv. Petra i Andrije starog (cu porțiuni de fresce bizantine din sec. XII, azi desacralizată, adăpostind o galerie de artă) pentru a ieși la alt monument cunoscut, biserica Sfântul Crisogonus (Crkva sv. Krševana) construită în stil romanic italian, consacrată la 1175.

Zadar, Croatia

Zadar: Biserica Sf. Crisogonus, vedere posterioară.

Zadar, Croatia

Zadar: Biserica Sf. Crisogonus, vedere frontală. 

Coborâm apoi spre nord-vest pe Ul. Šimuna Kožičića Benje (fostul Cardo roman), și aceasta în întregime reconstruită, și ieșim în marea piață romană, Forum, construit până în sec. III, având dimensiunile 45 x 90 metri, și mărginită de câteva dintre cele mai frumoase monumente ale orașului:

-          spre nord-vest marginea e trasată de silueta Catedralei Sfânta Anastasia (Katedrala sv. Stošije), construită în sec. XII pe amplasamentul unei bazilici neocreștine. Fațada datează din sec. XIII în stilul celei de la biserica Sf. Crisogonus. Alături se ridică campanila catedralei (cu primul etaj construit în sec. XV, restul adăugat în stil neoromanic în sec. XIX). Terasa panoramică din campanilă poate fi atinsă urcând 179 trepte.

-          În fața Catedralei se află emblema orașului, unul dintre monumentele celebre ale țării, Biserica Sfântul Donat (Crkva Sv. Donata), care datează din sec. IX, construită într-un stil amestecat între cel carolingian și cel al primelor bazilici bizantine. Interiorul este perfect circular.

-          În vest se ridică stingher Stâlpul infamiei (Stup srama), cu inele mari de fier de care erau legați hoții și adulterele în Evul Mediu (în epoca romană aceasta era perechea coloanei din Piața celor 5 fântâni și marca accesul în Capitoliu);

-          Latura de sud-est este ocupată de Muzeul arheologic (1832) și de Biserica Sfânta Maria (Crkva Sv. Marije) a comunității benedictine, construită la 1066 și încă în activitate. Fațada renascentistă a fost adăugată în sec. XVI, iar campanila separată, în stil romanic, datează din sec. XII, fiind restaurată în sec. XV.

-          Latura de sud-vest este deschisă, reprezentată de promenada mării Riva.

Zadar, Croatia

Zadar: vedere a fațadei Catedralei dinspre nord-vest, din Trg Svete Stošije.

Zadar, Croatia

Zadar: Biserica Sv. Donat și Palatul Arhiepiscopal (stânga), vedere dinspre Forum. În dreapta, campanila Catedralei Sf. Anastasia.

Zadar, Croatia

Zadar: vedere a bisericii Mănăstirii Benedictine Sf. Maria, cu campanila și o parte a muzeului arheologic (în stânga).

Zadar, Croatia

Zadar: vedere a Stâlpului infamiei și, în fundal, biserica Sv. Ilije (sec. XVIII, consacrată în cultul ortodox de către Napoleon !). În dreapta: Palatul Arhiepiscopal.

Zadar, Croatia

Zadar: vedere din Campanila Catedralei, cu biserica Sf. Donat și Forumul Roman, până la limita mării.

Zadar, Croatia

Zadar: vedere din Campanila Catedralei, în lungul străzii Kalelarga; în fundal se vede coloana romană din Piața celor 5 fântâni și bastionul împădurit Grimaldi.

Din Forum aruncăm câteva priviri spre vest (unde în lungul străzii Bjankinija se vede mica construcție barocă a bisericii Maicii Domnului a Sănătății (Crkva Gospe od Zdravlja sau Chiesa della Madonna della Salute), de unde puțin la nord ajungem la clădirea Arsenalului (construit în sec. XVIII pentru a proteja flota venețiană, azi centru cultural-comercial), și Piața celor 3 fântâni (Trg tri bunara, pe locul vechii fortărețe medievale Kaštel). De aici coborâm spre sud, trecem pe lângă Mănăstirea Franciscană și ieșim pe larga promenadă a mării Riva (oficial numită Obala kralja Petra Krešimira), pentru câteva momente de relaxare, dar și de apreciere a două opere tehnologice moderne: Orga mării (Morske orgulje) care scoate sunetele respective prin 35 tuburi în funcție de mișcarea valurilor și Salutul Soarelui (Pozdrav Suncu), un disc de 22 metri diametru cu 300 panouri solare.

Zadar, Croatia

Zadar: Biserica Maicii Domnului a Sănătății, 1703.

Zadar, Croatia

Zadar: Salutul Soarelui, discul solar ce poate produce 46500 kw energie pe an.

Šibenik

La aproape 90 km sud-est de Zadar ajungem la următorul nostru obiectiv, orașul Šibenik, singurul din regiune întemeiat de croați în sec. IX (celelalte orașe au ascendent roman). O parcare avantajoasă este Poljana din Piața Mareșal Tito. De aici avem ocazia de a ne familiariza cu orașul în părțile sale cele mai vechi (Grad), rătăcind pe străduțe medievale pavate cu dale lustruite de atâția pași și mărginite de clădiri etajate din piatră grea perfect fasonată; pornim pe îngusta Bože Dulibića, apoi pe Kralja Tomislava (a două stradă ca mărime din orașul medieval), trecând prin piața Trg Palih Šibenskih Boraca, unde se țineau târguri în Evul Mediu, pentru a ieși în final în Piața Republicii Croate (Trg Republike Hrvatske).

Šibenik, Croatia

Šibenik: Bože Dulibića, un exemplu de străduță medievală din orașul vechi, zona Tomislav.

Piața este înconjurată cu vile baroce venețiene, etajate pe o pantă abruptă, latura de nord fiind ocupată de Palatul Pelegrini (Villa Pelegrini-Tambača, azi restaurant) și de Vechea Primărie (Gradska vijećnica), o clădire din sec. XVI cu arcade umbroase și o logia (distrusă de bombardamente în 1943, clădirea a fost fidel refăcută după război). 

Šibenik, Croatia

Šibenik: Vechea Primărie din Piața Republicii Croate; remarcați panta abruptă pe care se etajează clădirile din spate.

Šibenik, Croatia

Šibenik: Palatul Pelegrini, din Piața Republicii Croate.

Din Piață coborâm câteva trepte până la principalul obiectiv al orașului, Catedrala Sfântul Iacob (Sv. Jakov) construită între 1431-1536, înscrisă pe lista UNESCO, afectată parțial de războiul din 1991, atunci când un proiectil sârbesc a găurit cupola. Interiorul este remarcabil mai ales prin Baptisteriul din dreapta altarului (sec. XV) operă a fiului locurilor Juraj Matejev Dalmatinac (George Dalmatul).

Šibenik, Croatia

Šibenik: fațada de nord a Catedralei Sf. Iacob, ornată cu pilaștri și cornișe, văzută dinspre coborârea din Piața Republicii Croate.

Šibenik, Croatia

Šibenik: fațada de vest a Catedralei Sf. Iacob cu portalul principal.

Coborând din piațeta Catedralei spre promenada de pe malul mării (Riva, purtând în partea sa nordică numele oficial de Obala palih omladinaha), ne limităm să admirăm orașul etajat care se vede foarte bine de aici, dominat de Fortăreața Sfântul Mihai (Sv. Mihovil), care se înalță la 70 metri peste nivelul mării, parte a dispozitivului de apărare construit în Evul Mediu, dar cu forma actuală din vremea venețienilor (sec. XV). Singurul interes al său ar fi fost panorama care se desfășoară de pe zidurile fortului, dar la ora aceea nu a fost suficient pentru a ne motiva la ascensiune.

Šibenik, Croatia

Šibenik: zidurile orașului etajat și Fortăreața Sf. Mihail, văzute de pe promenada Riva, din dreptul bisericii Sv. Dominik.

Coborâm spre sud-est, Riva poartă aici numele oficial al președintelui din timpul războiului din Iugoslavia, Franjo Tuđman; trecem prin fața Palatului Prinților (Kneževa palača) unde funcționează azi muzeului orașului, după care sunt vizibili câțiva metri din fostele fortificații din sec. XIV-XV (înainte de Hotelul Jadran). Fațadele clădirilor din partea finală a promenadei Riva poartă încă urmele gloanțelor din războiul croato-sârb. La capătul promenadei (marcat de fostul hotelul Krka), urcăm, spre stânga pe lângă biserica Sfântul Francisc (Sv. Frane), franciscană așadar, de unde se poate intra în Parcul orașului, respectiv la parcarea din Piața Tito.

Šibenik, Croatia

Šibenik: fațada de vest a Catedralei Sf. Iacob, întrezărită de pe promenada Riva.

Šibenik, Croatia

Šibenik: Palatul Princiar, azi sediul muzeului orășenesc.

Šibenik, Croatia

Šibenik: biserica Sf. Francisc, la capătul promenadei Riva (Franjo Tuđman).

Citește continuare acestui articol aici.

Concediu mediteranean în Creta

Concediu mediteranean în Creta

7 nopţi cazare, mic dejun, zbor din Bucureşti
de la 465 Eur
vezi detalii »
 

HappyMonday.ro - Impreuna calatorim mai mult

De 5 ani descoperim locuri minunate impreuna prin povestile de pe site. Dorim ca prin noul nostru proiect - HappyMonday.ro - sa te ajutam sa calatoresti mai mult si astfel sa descoperi mult mai multe locuri.
In fiecare zi de luni iti dam idei noi de calatorii la #tarifeWOW, pentru ca tu sa descoperi locuri noi. Saptamana aceasta iti propunem ofertele de mai jos. Care te tenteaza?

Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Fii primul care citește despre locurile minunate pe care le-am vizitat, află idei noi de destinații bune de descoperit și bucură-te de sfaturile noastre despre cum să ai o vacanță reușită! Activează-ți notificările noastre și vei primi câte un mesaj de fiecare dată când avem o nouă poveste. Rapid, simplu și foarte eficient!



Sistemul de notificări funcționează doar cu browserele Chrome, Firefox și Safari.
Supported browsers