Vrăjită de insula Zakynthos!

Vrăjită de insula Zakynthos!
 

După o hoinăreală de colo colo prin Europa, am ajuns în sfârşit în locul care îmi mângâia retina de mult timp. Un loc în care visam să stau pur şi simplu şi să nu fac nimic, decât să contemplez albastrul mării şi nisipul alb, într-un contrast perfect: Insula Zakynthos.

Am plecat din Sibiu luni dimineaţă la ora 3 cu autocarul. Destinaţia... binemeritatul concediu. De câteva săptămâni aşteptam acest moment şi nu-mi doream decât un singur lucru: să stau pe plajă sub soarele Greciei şi să mă relaxez.

Itinerarul spre destinaţie a trecut prin vama Giurgiu şi a continuat 500 km pe teritoriul Bulgariei pe traseul: Ruse-Sofia-Kulata.

De îndată ce ai reuşit să treci graniţa Bulgariei, ţi se deschide Grecia în faţă, o fermecătoare combinaţie de mare, soare şi oraşe antice. Indiferent că ajungi în Grecia cu ajutorul unei maşini, al unui vapor sau al unui avion, prima impresie pe care ţi-o faci când pui piciorul pe pământul elen este cu siguranţă despre soare. Lucind pe apă, reflectându-se pe metale şi sticlă şi creând umbre, soarele mediteranean este omniprezent. Ca bliţul unui aparat de fotografiat ascuns, lumina orbitoare te ia pe nepregătite şi te transformă subit. În momentul în care pui piciorul în Grecia, faci parte din peisaj: cer albastru deasupra şi nisip alb pe jos, o mare ireal de albastră; oricare ar fi scena, faci parte din ea!

Drumul nostru a continuant pe ruta Salonic - Promachanos - Patras, timp în care din când în când ne-am jucat cu marea de-a v-aţi ascunselea până în portul Kyllini. Traseul a inclus şi parcurgerea modernului pod Rion – Antirion cu o lungime ce depăşeşte 2 km, podul făcând legătura între peninsula Peloponez şi Grecia continentală, unind malul de nord al râului Antirion cu malul de sud al fratelui său, Rion. Podul a fost inaugurat în 7 august 2004, cu doar o săptămână înaintea startului Jocurilor Olimpice de la Atena, iar primii oameni care au călcat pe noul pod au fost purtătorii flăcării olimpice.

La ora 7:30 am ajuns în port fericiţi că am reuşit să prindem feribotul de ora 8. Ne ocupăm fiecare locurile şi ne bucurăm de primul răsărit de soare din Grecia. Când iei feribotul de pe continent, din portul Kyllini, spre insula Zakynthos, nimic nu te pregăteşte pentru ce va urma. Traversarea propriu-zisă, durează aproximativ o oră şi un sfert, suficient timp ca să faci cunoştinţă cu Marea Ionică în toată splendoarea ei.

Odată ajunşi în Zante capitala insulei Zakynthos lucrurile se schimbă. Constaţi repede că insula Zakynthos nu este un loc unde să leneveşti zilnic pe un şezlong la malul mării. Ar fi păcat! Aşa că ideea de a mă relaxa pe o plajă la umbra unui palmier se spulberă rapid. Schimbăm planurile şi ne propunem să nu rămână bucăţică neexplorată, chiar dacă cele 8 zile păreau insuficiente pentru toate câte ne propusesem să facem.

Trebuie să vă spun că pentru mine Grecia continentală şi Grecia insulară sunt două lumi total diferite, peisagistic vorbind. Dacă din acest punct de vedere Grecia continentală nu m-a impresionat în mod deosebit, ei bine, Grecia insulară este un adevărat paradis. Iar insula Zakynthos cu coaste dantelate, pante de munţi înverzite, câmpii fertile, oraşe nobile şi sate deosebite, este pe drept considerată una dintre cele mai iubite insule Ionice.

Cei care încă nu aţi ajuns pe acestă insulă de vis, încerc să vă conduc, alături de preferinţele personale, pe câteva trasee interesante. Şi de ce nu, sper să vă stârnesc curiozitatea şi plăcerea de a descoperi un loc unic, de o frumuseţe tulburătoare, unde timpul zboară mult prea repede pe urmele zeilor. Iar tuturor celor care aţi fost până acum în Zakynthos sper să vă trezesc plăcute amintiri şi bineînţeles acea dorinţă nebună de a reveni cândva acolo.

Traseul I – Turul insulei Zakynthos pe mare

Supranumită „Veneţia sudului” sau „Floarea Levantului”, insula Zante ( numele grecesc al insulei ) este a treia ca mărime dintre insulele ionice, şi cea mai sudică. Este renumită în primul rând pentru plajele sale largi, cu nisip fin, dar şi pentru vegetaţia luxuriantă bogată în plantaţii de măslini, citrice şi păduri de pini. Cea mai bună metodă de a vedea Zakynthos este să vă îmbarcaţi la 9 dimineaţa din portul Zante, pe un vaporaş pentru a face o croazieră în jurul insulei. Călătoria include două opriri pentru baie, dar şi o staţionare de o oră şi jumătate la mirifica plajă Navagio.

Vaporul porneşte de-a lungul insulei iar peisajul pe care îl vezi în faţa ochilor este extrem de frumos. În drum puteţi admira cele mai frumoase plaje din estul insulei: Tsilivi Beach, Alikanas Beach sau Alykes Beach. În partea de nord - est, se află Schinari, unde poţi vedea ruinele unui far vechi care a fost distrus de cutremurul din 1953. Din acest punct dacă te uiţi peste mare poţi vedea insula vecina Kefalonia.

În capătul nordic al insulei, în zona Capului Schinari, se află Peşterile Albastre ( Blue Caves ), formate prin eroziuni continue ale solului care au creat arcuri pietroase impunătoare. Reflexia luminii în interiorul peşterilor colorează cu un albastru intens totul din jur. Cea mai potrivită oră pentru vizitarea peşterilor este dimineaţa devreme când lumina reflectă nuanţele cele mai bune posibile.

Deja ne aflăm la o distanţă foarte mică de celebra plajă Navagio a lui Zakynthos cotată drept una dintre cele mai frumoase plaje din lume. Este simbolul insulei şi chiar al Greciei. Poate doar faimoasa imagine cu Santorini să o depăşească în popularitate. Sunt sigură că nu s-a întors nimeni de acolo, fără să fii bifat renumitul obiectiv turistic. Se află în nord-vest, cea mai îndepărtată şi rar locuită zonă de pe insulă, şi este cel mai vizitat punct turistic. Este cunoscută şi sub denumirea de Agios Georgios, „Shipwreck Beach" ( Plaja naufragiului ) sau „Smuggler’s Cave” ( Golful piraţilor ).

Traseul spre plajă este impresionant. Apele acvamarine ale mării Ionice se reflectă peste stâncile calcarice albe, în timp ce copacii care cresc pe diferite puncte neglijând groapa adaugă nuanţe verzi peisajului. Intrând în golful lui Agios Georgios apare în faţa noastră plaja cu pietrişul alb. Epava ruginită din mijlocul ei oferă o impresivitate mai mare a peisajului şi stâncile verticale albe înconjurătoare adaugă o frumuseţe sălbatică plajei. Plaja nu este accesibilă decât cu vaporul, dar asta nu împiedică mii de turişti să se aventureze în acest colţ ascuns de lume pentru a se delecta măcar câteva minute cu imaginea incredibilă a stâncilor uriaşe, a plajei cu pietriş alb şi a albastrului transparent al mării...

Pe lângă imaginea de vis oferită de natură, o altă atracţie a plajei, este epava vasului scoţian Panagiotis, eşuat pe ţărm în anul 1980. Nu se ştie exact cum a ajuns această navă pe plajă, însă există câteva legende. Construită în Scoţia în anul 1937, nava şi-a schimbat numele de mai multe ori de-a lungul timpului, sfârşind prin a deveni Panagiotis, navă celebră a contrabandiştilor de ţigări şi a mafioţilor italieni. Unele voci susţin că nava Panagiotis, care transporta ţigări şi băutură de contrabandă, a fost urmărită de Poliţia Navală elenă şi somată să se predea. Prins într-o puternică furtună pe mare, vasul a eşuat în golfuleţ, iar epava lui a rămas captivă pe micuţa plajă. Echipajul a abandonat-o şi a reuşit să scape. Totuşi ceva lipseşte din această legendă, pentru a fi pe deplin credibilă. De exemplu, cum au scăpat membrii echipajului? Oare au escaladat versanţii perpendiculari de 300 de metri care străjuiesc minunatul golf?

O altă poveste şi poate cea mai reală, spune că ministrul turismului grec din anii 80 a dat ordin ca epava să fie dusă special pe această plajă pentru a atrage cât mai mulţi turişti. Dacă a fost aşa, atunci strategia a dat roade: turiştii se înghesuie să se fotografieze cu epava mâncată de rugină iar agenţiile de turism oferă zilnic posibilitatea de a face o croazieră special până la plaja Navagio.

E timpul să coborâm de pe vas şi să savurăm momentul. Studiem epava, plină de scrijelituri, fiecare turist care a poposit aici a lăsat un autograf. Ciudat mi s-a părut că zeci de oameni împreună cu odraslele lor, simţeau nevoia să cotrobăie neîncetat prin resturile ruginite în loc să se bucure de apa extraordinară. În fine, noi ne vedem de ale noastre, facem o şedinţă foto şi ne relaxăm în apele incredibil de albastre.

Aici la Navagio atmosfera este într-adevăr de vacanţă. Aşa că dacă ajungeţi în Zakynthos nu rataţi pentru nimic în lume acest colţ de rai. Veţi avea impresia că vă aflaţi într-o altă lume, o lume de basm pe o insula pustie unde natura a creat ceva frumos, iar omul prin contribuţia lui, i-a dat renume.

Plecăm de la Navagio cu bucurie şi tristeţe. Cu bucuria în suflet că am reuşit să ajungem acolo, (în golful Agios Georgios se formează curenţi care fac imposibilă oprirea) şi cu tristeţe că timpul de popas a fost mult prea scurt.

Continuăm călătoria spre Porto Vromi, superbul portuleţ cu apă verde de unde se pot lua bărcuţe pentru a vedea nişte peşteri din apropiere. Noi le vedem oricum în drum. De aici ne îndreptăm spre sudul insulei, cea mai populată zonă unde admirăm şi fotografiem cele două insuliţe : Insula Marathonisi şi Insula Agios Sostis dar şi peşterile Keri care ţâşnesc din mare ca nişte piramide.

Tot în turul insulei avem ocazia să ochim cele mai discrete şi exotice plaje, pentru ca să ştim în zilele următoare pe unde să poposim. Trecem pe lângă: Gerakas Beach, St. Nicolas Beach, Plaka Beach, Banana Beach, Porto Zoro Beach, Porto Kaminia Beach, Loggos Agiou Beach, Porto Davia Beach şi staţiunea unde suntem noi cazaţi Argassi cu o plaja modestă.

Turul insulei se încheie după opt ore, pe asfinţit, când portul Zante, înconjurat de stânci, îşi aprinde luminile pe terase, sub lumina portocalie a soarelui care apune. Pentru mine turul insulei cu vaporul a fost regina opţionalelor.

Traseul II - Turul insulei Zakynthos cu autocarul

Plecarea a fost la ora programată, dimineaţa la 9:40, din faţa agenţiei din staţiunea Argassi. Pe acest traseu vom cunoaşte mai bine partea vestică a insulei care din punctul meu de vedere prea multe de oferit nu are.
Primul obiectiv vizitat a fost o fabrică de ulei de măsline de lângă Lithakia. Am fost lăsaţi pe mâna proprietarei, care ne-a explicat cu lux de amănunte principalele etape în fabricarea uleiului de măsline. După ce ne-a prezentat aparatura sofisticată am trecut la degustarea soiurilor de măsline şi a câtorva tipuri de ulei. De aici se puteau cumpăra ulei de măsline sau produse din ulei de măsline. Recomand săpunurile din ulei de măsline foarte bune pentru orice tip de piele.

În jurul orei 13 am ajuns din nou în Porto Vromi, un portuleţ mic cu ape cristaline cuibărit pe coasta de vest de unde se pot lua mici ambarcaţiuni spre plaja Navagio. Aici veţi vedea două golfuri unde se poate ajunge dinspre Maries şi Anafonitria. Există şi o plajă mică unde poţi înota în apele cristaline. Noi am luat o bărcuţă spre Maravelia Caves câteva peşteri mai puţin spectaculoase decât Blue Caves. În drum am putut admira şi portretul din stâncă a lui Poseidon.

Plecând din Porto Vromi spre Volimes, ne pregătim pentru marea întâlnire cu plaja Navagio văzută de sus. Panorama plajei Navagio este arhicunoscută şi cu siguranţă aţi văzut-o peste tot: în ghidurile turistice, pe afişele agenţiilor de turism sau pe internet. Şi probabil atunci când aţi văzut-o v-aţi întrebat dacă această plajă de o frumuseţe absolut ireală există sau nu.

Ei bine, după ce ne-am oprit în parcarea din zonă, ne-am îndreptat spre balcon, nerăbdători să vedem minunata plajă pe care cu doar două zile înainte am petrecut clipe de neuitat. Priveşti marea de la înălţimea ţărmurilor din Navagio şi simţi că te copleşeşti cu apa eteric de albastră. E mai mult decât magic!

Adevărul este că nici o fotografie din lume nu te poate pregăti pentru ceea ce vezi şi ce simţi atunci, acolo, în acel moment. Balconul este suspendat la mare înălţime, însă nu am poposit prea mult pe el, întrucât era prea aglomerat şi nici nu mi se părea cel mai potrivit unghi din care puteam fotografia panorama. Aşa că o iau încet pe marginea hăului pentru a-mi deschide unghiul de fotografiere. De aici când priveşti în jos simţi un nod în stomac, nu ştii dacă e de la frica de a te afla atât de sus, sau de la emoţia provocată de minunile naturii.

După circa un sfert de oră am plecat de acolo trişti pentru că timpul a fost extrem de scurt, dar cu sufletul plin de frumuseţe şi bucurie. Atât de mult m-a impresionat această panoramă încât am reuşit să găsesc un mouse pad de unde îmi „zâmbeşte” zilnic panorama plajei Navagio. :-)

Pentru că deja e ora prânzului trebuie să facem o mică călătorie în bucătăria grecească. Aşa că ne îndreptăm spre un mic sătuc plin de terase, taverne şi magazine. A lua masa în Zakynthos este mai mult decât o experienţă culinară, ai parte de socializare cu gazdele tavernelor, cu prietenii, familia sau cu localnicii. În Grecia tavernele sunt definitorii pentru mâncarea grecească tradiţională la preţuri rezonabile. Cu doar câteva mese, în general ţinute de o singură familie în care mama găteşte, tatăl se ocupă de clienţi, iar copiii dau o mână de ajutor prin bucătărie, micile taverne sunt un simbol al Greciei şi desigur preferatele turiştilor. Mâncarea delicioasă, servitul atent şi grija pentru detalii, plus personalitatea distinctă şi bine conturată, sunt atuurile acestora.

Şi pentru că suntem la malul mării, în Zakynthos tavernele şi restaurantele servesc o mulţime de preparate din peşte şi fructe de mare, musaka şi souvlaki – o specialitate grecească foarte îndrăgită. Numele „souvlaki” provinde de la carnea de diverse tipuri de vită, miel sau porc, trase în mici ţepuşe de lemn şi pusă la grătar. Se pot servi cu garnitură (cartofi prăjiţi sau orez ) sau se poate combina cu salată verde, roşii, ceapă şi tzatziki.

Felul principal, gătit din preparate la cuptor, poate fi musaka din felii de vinete şi cartofi sau dovlecei, intercalate cu paste de carne asezonat cu multe condimente. Este aromată cu usturoi şi dreasă pe deasupra cu ou. De asemenea, salatele greceşti sunt renumite pentru prospeţimea lor şi abundenţa în ierburi aromate. Ceapa crudă, nelipsitul praz, usturoiul, roşiile şi castraveţii sunt doar câteva ingrediente din compoziţia salatelor. Măslinele, brânza feta şi uleiul de măsline, specifice bucătăriei greceşti, le oferă un gust aparte şi un aspect apetisant. Nu degeaba se spune că oriunde ai fi, o felie de brânză feta la masă, aduce odată cu ea toată aroma Greciei.....

Cu stomacul plin continuam drumul descoperind cele mai turistice locuri din nord – estul insulei precum Alykes, Alikanas sau Tsilivi cu plaje mari, nisipoase şi ape cristaline. Turul nostru se încheie în capitala insulei Zakynthos – oraşul Zante care se întinde între dealurile Kastros şi Exintaveloni, în lungime de aproximativ 2,5 km. Oraşul se întinde pe lungimea portului şi drumului de litoral, a vechii Strata Marina. Clădirile cu două şi trei etaje cu bolte cu arcuri, restaurantele şi magazinele de suveniruri ne salută de Bun Venit!

Poposim pentru câteva poze în Piaţa Solomos care domină oraşul, fiind şi cea mai mare din Zante. În locul unde se găseşte în zilele noastre piaţa aceasta mare în trecut era mare, care s-a umplut cu pământ treptat ca să acopere necesităţile de extindere a oraşului. Clădirile tradiţionale din jur sunt în principal de servicii publice şi muzee. După un scurt popas în centrul pieţei dominată de statuia lui Dionysios Solomos, e timpul să ne îndreptăm spre Argassi dar nu înainte de a vizita biserica lui Agios Dionysios, apărătorul insulei, care se distinge printre copacii înalţi din cartierul Ammou.

Traseul III – Excursie la Caretta Caretta şi Keri Caves

Continuăm descoperirea insulei Zakynthos cu partea sudică. Primul sat pe care îl vom întâlni este satul turistic Kalimaki la o distanţă de aproximativ 8 kilometri de capitală. Plaja impresionantă a zonei atrage zilnic sute de vizitatori, care se bucură de înot şi de soare pe plajele nisipoase. În plimbarea noastră pe malul mării între Kalimaki şi Laganas, am descoperit cuiburile broaştelor ţestoase Caretta-Caretta simbolul acestor locuri. Aici în golful Laganas se găsesc cele mai importante plaje unde îşi depun ouăle. Perioada de depunere ţine din iunie până în august. Broaştele ţestoase ies pe plajă noaptea, îşi sapă cuibul în adâncime de aproape jumătate de metru şi îşi depun acolo ouăle. Ele se întorc întotdeauna în locul unde s-au născut pentru a-şi depune ouăle.

După aproximativ 60 de zile, broscuţele vor face primul lor drum spre mare, de obicei noaptea. Precum este subliniat în broşurile informative, este necesar ca să-şi găsească drumul spre mare fără intervenţia umană, oamenii de ştiinţă considerând că primul drum este decisiv. Până nu demult, numai un pui din 1000 reuşea să treacă de prima săptămână de viaţă din cauza neglijenţei oamenilor. S-a ajuns în pragul pericolului dispariţiei speciei din cauza plajelor arhipline şi a vânătorilor care le caută pentru carne şi carapace.

Turiştii trebuie să respecte nişte reguli: pe aceste plaje sunt interzise poziţionările de umbrele şi şezlonguri pe nisip în afara locurilor permise pentru acest loc. De asemenea pe plajele unde broaştele depun ouă, se interzice camparea sau şederea pe plajă în timpul nopţii, deoarece zgomotul şi luminile au efecte negative asupra purtătoarelor de carapace. Luminile hotelurilor şi restaurantelor de pe plajă sperie broaştele şi le dezorientează, acestea ghidându-se după lumina lunii şi a stelelor. Aeroportul din apropiere este închis pe timp de noapte, ca măsură de protecţie a rezervaţiei marine şi a broaştelor ţestoase.

Poate este doar o imaginaţie, poate chiar e adevărat, dar toate ridicăturile de pământ ale insulei par că au forme de ţestoase, iar insula Zakynthos, văzută din avion, seamănă cu o Caretta-Caretta uriaşă care se bălăceşte în Marea Ionică.

Am tot vorbit despre aceste broscuţe acum e cazul să le şi vedem. Aşa că plecăm în larg la „vânat”. Între timp aflăm că la maturitate ele pot ajunge la o talie de circa 1,2 metri şi la o greutate de 200 de kilograme. După lungi căutări căpitanul vasului reuşeşte să găsească o ţestoasă. Pregătim aparatele şi aşteptăm să iasă la suprafaţă. Foarte greu s-a lăsat fotografiată dar ne mulţumim cu cele 4 poze surprinse. Poate data viitoare avem mai mult noroc.

O altă atracţie în Golful Laganas este Marathonissi – insula testoaselor. În acest moment insula nu mai este locuită de oameni, însă a fost locuită până în perioada celui de-al doilea Război Mondial. Aici în nisipul alb vin ţestoasele să-şi depună ouăle. Bineînţeles că forma acestei insule este sub formă de broască.

Insula are două plaje: o plajă mai micuţă cu pietriş şi una puţin mai mare cu nisip. Noi am acostat în larg unde ne-am bucurat de înotul în apele calde şi curate. După ce am zăbovit mai bine de oră, bucurându-ne de soare, de apa incredibil de limpede şi mai ales de peştişorii care îşi făceau de cap în voie prin preajma stâncilor, am plecat spre Keri Caves. La Keri am fotografiat rocile Mikri Megali şi Mikri Myzithra.

După-masă ne-am întors în Laganas, probabil cea mai turistică zonă din Zakynthos. Laganas este faimoasă atât pentru frumoasele peisaje, plaja întinsă, dar mai ales pentru viaţa de noapte! Se spune că Laganas face concurenţă Ibizei în sezonul estival. Aici găsiţi numeroase restaurante şi taverne, dar şi cluburi variate ce te ţin treaz până în zori.

Un alt loc pitoresc care trebuie vizitat în această zonă este insuliţa Agios Sostis. Insula era unită cu partea continentală până în 1633, când cutremurul l-a despărţit, aşa că astăzi trecerea se face pe un poduleţ. După ce îl traversezi urci nişte scări destul de abrupte săpate în stâncă. Intrarea pe insulă costă 4 euro de persoană, la intrare primeşti un card în schimbul căruia la bar poţi consuma o băutură. În spatele insulei cu vedere spre mare se află o mică plajă şi un bar cu vedere spre insula Marathonisi. Am zăbovit aici puţin savurând un frape apoi am plecat la plaja în Laganas, una din plajele mele favorite din această zonă.

Traseul IV : Din Argassi spre Vasilikos

În penultima zi de vacanţă am ales un traseu care conţine promontoriul Gerakas în partea sud-estică a insulei. Este un traseu scurt, însă deosebit de frumos, care ne oferă posibilitatea de a savura înotul pe unele dintre cele mai bune plaje din Zakynthos, descoperind simultan şi partea aceasta fermecătoare a insulei.

Pornim din Argassi o suburbie turistică a lui Zakynthos, care din cauza dezvoltării continue s-a unit cu oraşul. Pe o parte a drumului începe litoralul, iar în partea cealaltă Muntele Skopos. Mergând pe drumul central, vom putea observa ruinele unui pod vechi cu arc construit în jur de 1885, care se găseşte pe plajă. Îndepărtându-ne de Argassi, drumul urcă şi marea se întinde sub picioarele noastre.

Lăsând în urmă staţiunea Argassi, întâlnim tabelul care ne informează că intram în zona Vasilikos. Vasilikos este format din aşezări mici care s-au creat treptat. Drumul spre Vasilikos se continuă prin pădurea de pini care ne odihneşte şi ne răcoreşte. Parcă şi curbele ni se par mai line mergând înainte. Intersecţiile drumului central conduc la plajele frumoase din zonă. Porto Zoro este prima plajă pe care o vom întâlni, nisipoasă cu câteva taverne pe malul mării.

Cu puţin după Porto Zoro vom întâlni prima ieşire spre plaja Banana, o plajă cunoscută considerată una dintre cele mai bune din zonă. La distanţă mică se află de asemenea frumoasa plajă a lui Agios Nikolas.
Drumul pe care l-am urmat până aici se desparte spre direcţia lui Porto Roma şi a plajei Garakas. Noi o luăm pe aripa din stânga care ne conduce la plaja Porto Roma, care a primit numele după importantul Alexandros Romas din Zakynthos, care avea casă în zonă.

Plaja Gerakas, aflată în cel mai sudic punct, este una dintre cele mai impresionante plaje a insulei. Gerakas, la fel ca şi celelalte plaje din zona sudică, este locul de depunere a ouălor broaştei ţestoase Caretta-Caretta. În multe puncte de pe plajă putem vedea mici plase de sârmă împletite în formă de coşuri întoarse invers care protejează o mică porţiune de nisip. Sub aceste plase au fost localizate cuiburi, care sunt urmărite de către oamenii de ştiinţă şi membrii Asociaţiei de protejare a broaştelor. Aici mi-a plăcut foarte mult plaja şi intrarea lină în apă şi mai ales faptul că erai mereu în compania unor peştişori drăguţi, mici, albi sau transparenţi, foarte curioşi.

Toată insula e plină de plaje diverse, pentru a satisface toate gusturile. Există plaje în care sunt numai şezlonguri, plajă cu pietre, plajă cu nisip fin, plajă cu apă mică, plaje cu muzică. Exact aşa cum am spus, pentru toate gusturile.

Ultima zi de vacanţă

Mă plimb pe malul mării şi privesc răsăritul de soare în culori calde, vibrante de la galben la portocaliu şi roşu. O imagine tulburătoare. În acest moment mă simt romantică şi visătoare chiar dacă este ultima zi de vacanţă în insula Zakynthos. E adevărat că sunt puţin tristă. Parcă ieri mă pregăteam plină de entuziasm să plec la mare şi azi realizez cât de repede s-au scurs aceste minunate zile.

După ce am admirat în săptămâna petrecută în Zakynthos, fiecare răsărit de soare, nu am putut stabili dacă într-adevăr aici este cel mai frumos răsărit de soare sau nu, însă cu siguranţă starea de beatitudine care te cuprinde la începutul unei zile este unică.

După o plimbare pe malul mării la răsărit, după ce ne-am bucurat de razele fierbinţi ale soarelui, de mângâierea valurilor calde, de nisipul încins, de adierea brizei care ne mai răcoreşte puţin, e timp pentru o plimbare prin magazine pentru ultimele cumpărături. La ora 15 ne aşteaptă feribotul cu care vom face o ultimă plimbare pe marea Ionică până în portul Kyllini.

Privesc de pe puntea feribotului cum insula devine tot mai mică... ADIO Zakynthos! Poate cândva voi reveni... Acum gândul îmi zboară către casă. Vacanţa s-a sfârşit, am văzut locuri noi, m-am bronzat, m-am încărcat cu energie, mi-am umplut sufletul de albastrul mării şi am cunoscut oameni minunaţi. Mi-e dor de familie, de prieteni, mi-e dor de casă... Urmează alte 30 de ore pe drumuri...

Plaja Navagio din insula Zakynthis

Recomandări pentru un concediu în Zakynthos

Pentru că stau foarte prost la capitolul transport în comun, recomand să închiriaţi o maşină. În fiecare staţiune existând centre de închiriat. Preţul variază în funcţie de tipul maşinii şi de cât de bun negociator sunteţi. Laughing

De asemenea dacă închiriaţi o maşina, nu mergeţi la plaja Navagio la orele amiezii, pentru că atunci ajung şi autocarele care organizează turul insulei. Iar acolo va fi plin de turişti dornici să imortaliezeze minunata privelişte.

Dacă optaţi pentru opţionale organizate de agenţii de turism, recomand să vă tocmiţi la sânge. Preţurile la opţionale diferă de la o agenţie la alta. La agenţia Cavo Grosso din Argassi în septembrie 2011 era angajată o româncă. Astfel am putut negocia cu ea în limba maternă şi să beneficiez de cele mai bune oferte.

Nu recomand staţiuna Argassi pentru amatorii de stat cu burta la soare. Din păcate această staţiune dispune de o fâşie foarte mică de plajă care pe deasupră nu este nici amenajată.

Recomand vila Krina’s din staţiunea Argassi dotată cu TV, chicinetă cu plită, mini frigider, aer condiţionat ( 6 euro/zi) şi piscină.

Iată preţurile din lunile august-septembrie 2011:

  • feribot portul Kyllini – Zante - 20 euro (dus-întors, preţul este puţin umflat că trebuie să-şi recupereze şi agenţia banii pentru taxa de autocar)
  • turul insulei pe mare - 18 euro
  • turul insulei cu autocarul -12 euro
  • excursie la Caretta-Caretta şi Keri Caves - 15 euro
  • o oră cu vaporaşul la ţestoase - 10 euro
  • vaporaş luat din portul Vromi până la peşteri - 8 euro
  • insula Kefalonia - 33 euro
  • seară grecească - 15 euro
  • bilet autobuz - 1,70 euro
  • taxi Laganas- Argassi - 17 euro
  • taxi Kalimaki – Argassi - 13 euro
  • o masă la restaurant - 15 euro/pers

 Vacanţă plăcută!

Poze din insula Zakynthos


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.