Varful Negru, un tinut sacru al Dacilor

Varful Negru, un tinut sacru al Dacilor
 

Pasind cu deferenta intr-o zi de toamna tarzie pe cararile montane ale acestui tinut sacru al dacilor, exersam placuta activitate a punerii in oglinda a informatiilor scrise despre relieful Muntilor Sureanu cu realitatea din teren.

Cunosteam din incursiuni prealabile doar anumite „izbucniri” calcaroase de la periferia acestor munti si pitorescul pe care aceste roci il ofera amatorilor de drumetie, precum si exploratorilor de adancuri. In prezenta tura prin Muntii Dacilor, aveam ocazia sa strabat la pas niste culmi impunatoare, omogene, cu un caracter mai mult decat tipic. Spun tipic, deoarece majoritatea grupelor de munti apropiate Sureanului, ca si acesta, denota veleitati de spinari golase, cu forme ondulate, pe alocuri aspect de cupola: Cibinul si Lotrul, Latoritei, Capatanii, Valcan si chiar Parangul Estic.

Trecand de zenitul acestui munte (Varful lui Patru - 2130 m), apoi de Varful Ausel si de culminatia care da numele masivului (Varful Sureanu), reusesc - insotit fiind de prietena mea - sa depasesc o buna bucata din partea mediana a coamei principale. La ceas de asfintit trec de Varful Comarnicel, in drum spre Platoul Mlacile si stana bine pastrata de pe aceasta culme. In zare, pe directia de inaintare, o silueta impresionanta ne bareaza drumul, trapezul perfect ce se schiteaza in amurg si alura mai intunecata decat a culmilor din jur dandu-ne de inteles ca privim spre enigmaticul Varf Negru si cei 1862 m altitudine ai sai.

Enigmatic si anonim, acest varf este o prezenta inedita pentru drumetul care si-a „clatit” ochii cu zona inalta a Sureanului, iar acum strabate vaste portiuni de platou in drum spre adapostul oferit de o amenajare pastorala sau poate chiar o cabana precum cea de la Prislop, daca timpul avut la dispozitie permite acest lucru.

Anonim devine acest varf/deal/munte al Negrului si daca socotim bine marcata si conturata poteca de pe versantul sud-vestic al sau, care-l ocoleste pe la poale, negandu-i parca dreaptul la cunoastere de catre calatorul curios. A doua zi pe lumina, dupa o innoptare la o stana, avem ocazia sa traim mai pe indelete „experienta” Varfului Negru, atunci cand pornim lupta cu pantele inclinate si cei 200 de metri diferenta de nivel ce ne despart de zona superioara a muntelui. Pietre de diferite forme si marimi impestriteaza pajistile asternute pe versanti, in preambului aparitiei destoinicei vegetatii arboricole subalpine. In zare, spre partea nord-estica a muntelui, trenele de jnepenisuri precum si padurile dese de molid ce urca dinspre Bazinul Gropsoarei ne fac sa realizam inutilitatea demersului de surmontare a versantului, in seara precedenta, in conditii de intuneric. Deseori, pe langa palcurile de Pinus Mugo se itesc diferiti hribi zgribuliti sau manatarci intarziate, ciuperci aparute dupa ploaia consistenta ce a revigorat natura cu cateva zile in urma. Sus pe culme surprizele vor fi si mai placute.

Ce anume are deosebit Varful Negru?

Acest trunchi de piramida al Negrului, cu versanti pavati cu grohotisuri, cu trene compacte de jnepenisuri asternute pe suprafete impresionante, te dezmorteste vizual prin aparitia sa neasteptata, insulara in ansamblul Muntilor Sureanu. Geologic vorbind, aparitia la zi a rocilor mai dure care formeaza acest varf determina un adevarat accident in ansamblul reliefului Sureanului, cu atat mai interesant de cunoscut.

Astfel, desi suntem inarmati – ca iubitori ai muntelui – cu bagajul de cunostinte conform caruia rocile cristaline sunt caracteristice tuturor grupelor meridionale, de la Valea Dambovitei pana la Culoarul Timis - Cerna, intruziunile magmatice fac casa buna cu perimetrul Varfului Negru. Acesta devine astfel un obiectiv in sine pentru pasionatii de geologie, dar si pentru cei care vor sa paseasca printr-un domeniu cu totul deosebit al Sureanului, in care magmatismul este vizibil cu ochiul liber, prin rocile cu un colorit aparte (nuante de maro, galben-brun, caramiziu etc.), ce potenteaza peisajul alaturi de jnepenisurile de un verde inchis.

Ca o paranteza, este de la sine inteles ca mutualismul roca-vegetatie si alura implacabila pe care o da muntelui a contribuit la denumirea de Varf/Deal Negru. In conditiile extinderii pasunilor pe baza taierilor masive de vegetatie din etajul subalpin al Sureanului, marea dezvoltare a jnepenisului si adapostul de care beneficiaza acesta pe stancariile Negrului reprezinta un factor imbucurator ce potenteaza veleitatile naturale de ansamblu ale varfului/muntelui.

Cui ai recomanda sa viziteze Varful Negru?

Recomand acest loc tuturor pasionatilor de munte si de natura in general, celor care se dau in vant dupa locuri neumblate, in care prezenta umana este la fel de rara ca zborul vulturilor in vazduh.

Geologic vorbind este o comoara, deci se subintelege invitatia si spre aceasta nisa de pasionati ai rocilor. Totodata, pentru cei care indragesc istoria, in special cea a dacilor, le recomand acest loc ce-si trage tainul sau in preambulul formnarii poporului roman si in care dovezile vitejiei stramosilor nostri sunt inca vizibile cu ochiul liber. Cu un patrimoniu natural si antropic putin cunoscut, Varful Negru va incanta mai mult ca sigur pe toti amatorii de frumos!

Ce te-a impresionat cel mai mult la Varful Negru?

Platoul superior al Varfului Negru (1862 m), marcat din loc in loc de stanci masive se remarca prin oxizii de fier care confera ruginiul rocilor si certifica si prezenta numeroaselor zacaminte de acest fel in imprejurimi, cunoscute fiind si exploatate intens inca din perioada dacilor, fauritori ai civilizatiei din epoca cu acelasi nume cu a metalului amintit. Dealtfel, un areal compact al Muntilor Sureanu – inclusiv zona Negrului - a fost propus de cativa ani pentru includere intr-o rezervatie arheologica, ivirile de fier, artefactele si vestigiile legate de prelucrarea metalului in speta certificand rolul acestui veritabil „patrulater siderurgic” (cf. Dr. Eugen Iaroslvaschi, 2010) in dezvoltarea puterii militare, economice si politice a statului dac. De prezenta fierului se leaga si legendele locale care vorbesc de un blestem dacic ce atrage si astazi traznetele cu precadere in zona Negrului.

Pe langa structura geologica deosebita, in contemplarea acestui munte impresioneaza si invelisul deosebit de consistent de jnepenis, singurul de o asemenea amploare din ansamblul Sureanului. Relieful stancos al culmii Negrului a asigurat si asigura prosperitatea acestui arbust din familia coniferelor mici, adevarat relict glaciar si monument al naturii ocrotit ca atare.
Ca si belvedere, din arealul superior al acestui munte privelistile sunt mai mult decat indestulatoare! Incepem cu bazinul impadurit al Gropsoarei, padurile de rasinoase transmitand o senzatie de respect, dar si nelniste la vederea nesfarsitelor si intunecatelor intinderi de masa verde. Inspre nord-est intuim o buna parte a Vaii Sebesului, care ingaduie privirii sa zburde in profunzime, pana spre pitoreasca Marginime a Sibiului. La sud-est de Negru, masivul varf al Comarnicelului ne saluta de la inaltimea celor 1894 metri ai sai. Inaintand spre extremitatea sudica a platoului stancos, in aceeasi directie observam cum orizontul este talazuit de ansamblul Muntilor Valcan si putin vizibila culminatie calcaroasa a Oslei, din partea vestica a acestora. La dreapta muntilor amintiti se inalta Maria-Sa Retezatul, ale carui creste arhicunoscute pot fi trecute in revista fara prea mare efort. Furati de grandoarea Retezatului, suntem cat pe ce sa omitem (pe directia si in preambului maiestuosului masiv) sumedenia de culmi de pe ramura sud-vestica a Sureanului, locuri deosebite, cu nenumarate obiective naturale si antropice, incluse sub tutela Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina.

Aparte de valoarea de patrimoniu natural si peisagistic, perimetrul Varfului Negru prezinta valente istorice deosebit de interesante, relationate ancestral cu insasi esenta poporului roman. Asadar, in sirul ciocnirilor dintre stramosii nostri si legiunile lui Nerva Traian, un rol important in intarzierea asediului final al Sarmiszegetusei Regia l-a avut si puternicul „Baraj Dacic de la Varful Negru”. 

Este vorba de o fortificatie bazata pe cateva valuri de pamant si santuri aferente scopul fiind de stavila in calea unitatilor romane de pe flancul sudic, cantonate in castrele din spatiul Varfului Comarnicel, pe langa care am trecut in drum spre subiectul acestei relatari. Vestea buna este ca acestea nu au fost nivelate de vreme, iar prezenta unui numar de 6 santuri alungite care brazdeaza zona superioara a muntelui pe distante de zeci de metri te infioreaza la gandul ca pasii tai de temerar trec peste farame de istorie milenara. Cu putin efort se poate realiza si un exercitiu de imaginatie pentru a intelege aprigele inclestari de forte si strategii puse in practica in intervalul de culme dintre muntele unde ne aflam si cel al Comarnicelului, situat la oarecare distanta. 

Cu atat mai impresionanta este rezistenta daca de la Dealul Negru, avand in vedere faptul ca s-au identificat urmele unui numar de 4 castre romane in zona Comarnicelului, iar forta armata aferenta, cantonata aici, a fost una impresionanta, daca nu cea mai mare din ambele razboaie. Luptele daco-romane de la Dealul Negru s-au intins pe o perioada lunga de timp, cu rezultat indecis, iar o scena (nr. 66) de pe Columna lui Traian pare sa infatiseze exact acest moment al campaniei romane din anii 105-106 e.n. In sprijinul teoriei esecului imperial din aceasta zona sta si lipsa dovezilor inaintarii romane dincolo de Negru spre Sarmiszegetusa, in conditiile in care pe culmile anterioare, ce converg spre acest obstacol natural, pe cele doua directii de inaintare ale legiunilor (dinspre Varful lui Patru si Jigoru Mare) avem nenumarate vestigii (castre, fortificatii) vizibile si astazi.

Da cateva ponturi celor care doresc sa viziteze Varful Negru

Am incercat sa trezesc interesul iubitorilor de munte care se incumeta pe cararile Sureanului, in a privi aceasta culme a Negrului, ca un obiectiv de sine statator pe traseul inspre/dinspre zona inalta a acestor munti. Ignoranta si necunoasterea sunt cele mai mari rele ce i se pot intampla Negrului, mai ales in aceasta perioada de „asalt” antropic necontrolat asupra obiectivelor naturale ce impodobesc cununa carpatica romaneasca. Si Slava Domnului, muntele in speta musteste de curiozitati petrografice, invelisuri vegetale – monumente ale naturii, perspective imbelsugate catre orizonturi invecinate si atmosfera misterioasa zamislita in amalgamul de legende si realitati istorice ce il au in prim-plan si care-l transforma intr-un simbol al indarjirii dacice.

Situat chiar la „periferia” Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina, muntele in speta ar merita mai mult interes de specialitate, putandu-se inregimenta cu succes in cursa pentru inscrierea sa ca si zona protejata. Ansamblul relief accidentat al Negrului – jneapan – paduri de rasinoase compacte din Bazinul Gropsoarei, constituie un biotop mai mult decat tipic in care prospera mamifere, pasari si plante, rationamentul acesta adaugand inca o caramida la temelia necesitatii includerii perimetrului analizat intr-un sistem de arie protejata

Extinderea inlesnirilor oferite de Domeniul Schiabil Sureanu, facilitatile de acces auto si urbanizarea vailor montane adiacente acestui areal (indeosebi zona Luncile Prigoanei si Poarta Raiului, care abunda de pensiuni) deschid din ce in ce mai mult apetitul pentru excursii alpine „de voie” in perimetrul acestor munti. Actualmente se poate ajunge cu masina pana la Cabana Sureanu (1734 m) si chiar mai sus, de unde traseul pana la Varful Negru dureaza circa 2-3 ore, in conditii de mers pe o culme domoala, deci fara eforturi fizice deosebite. Din directia opuse celei evidentiate mai sus, se poate ajunge la Varful Negru dinspre Cabana Prislop sau chiar de la Sarmiszegetusa Regia, intr-un efort de timp de circa 4-5 ore.

In prezenta tura prin Muntii Sureanului, pe traiectul dinspre Obarsia Lotrului – Poiana Muierii – Varful Salanele – Smida Mare – Varful lui Patru – Cabana si Varful Sureanu – Varful Comarnicel si mai departe spre Platoul Mlacile si Saua Sinca, am avut ocazia sa haladuiesc aproape 3 zile la relanti, in acesti munti deosebit de prietenosi. Intalnirea spontana cu misticul Varf Negru, conturat in amurg, precum si descoperirea treptata a lui in urmatoarea zi, au accentuat emotia rendez-vous-ului cu acest bastion al rezistentei dacilor, cu acest refugiu pentru nenumarate specii de vegetatie, cu acest veritabil muzeu geologic in aer liber.

Prin acest articol doresc şi eu să adaug un motiv la campania 499 de motive să fii turist în România organizată împreună cu agenţia de turism Turist Center. Împreună trebuie să promovăm frumuseţea ţării noastre România!

Numele meu este Badescu Nicolae Cristian si aceasta este povestea pe care va recomand sa o votati!

Poze din Varful Negru

Agentia Turist Center

Realizat in colaborare cu: Agentia Turist Center

Turist Center este o agentie tour-operatoare care va ofera o gama larga de pachete turistice pe litoralul Marii Negre, in statiuni balneo-climaterice si la munte. 

Vezi ofertele noastre

 

Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.