Sibiu, un fel de frate mai mare al Brasovului

Sibiu, un fel de frate mai mare al Brasovului
 

Articol realizat de prietena noastra Lily Pisica. Articolul face parte din seria de articole inscrise la concursul Te trimitem 7 zile cu 7 prieteni la cabana in Retezat.

Dintre toate orasele din Romania, Sibiul era pe lista noastra de calatorii de multa vreme. Un fel de frate mai mare al Brasovului, asa imi facusem eu impresia din povestiri, imagini si articole de pe net. Eram deja amandoi indragostiti de Brasov, asa ca mergeam la sigur, nu?

Dar sa incep cu inceputul, si anume cu drumul pana acolo. Offf… drumurile astea prin tara sunt intotdeauna partea ce mai greu de planuit. Am fi vrut sa mergem cu trenul, dar cea mai buna varianta intre Braila si Sibiu arata asa: 10 ore petrecute pe drum si prima zi in Sibiu aproape pierduta… Nu suna prea bine. Am ales asadar microbuz, am ajuns in Sibiu la pranz si am castigat o jumatate de zi.

N-a fost dragoste la prima vedere, recunosc. Poate si pentru ca am ajuns intr-o duminica lenesa in care parca tot orasul dormea. Dar dupa o zi si jumatate, deja imi placea foarte mult. Iar la o saptamana de cand am plecat, inca imi aminteam detalii si mi-e asa, dor de el. Acum, dupa aproape un an, parca imi place si mai mult si si-a facut iarasi aparitia pe lista! :)

Primul loc vizitat a fost Muzeul Satului. Asta a fost raspunsul la intrebarea: "Ce trebuie neaparat sa vedem in Sibiu?". Asadar, dupa ce ne-am cazat, am luat autobuzul 13 si am mers pana la capatul liniei: Dumbrava.

Muzeul Satului e intr-adevar impresionant. E situat in Dumbrava Sibiului si are o suprafata de 96 ha, fiind strabatut de 10 km de alei. Cred ca ai nevoie de cel putin 3 ore ca sa il vezi pe indelete si in totalitate. Parcul in sine e foarte frumos, verde, racoros, cu poienite superbe, un raulet, un lac mare (cam murdar). Oricum, foarte frumos si relaxant ca loc de plimbare.

Exponatele sunt insa principala atractie, foarte interesante si atat de diverse! Case cu gardut, mori de vant, prispe, carute, etc. Poti chiar intra in unele case si inauntru totul este aranjat ca si cum casa ar fi locuita: mese, haine, stergare.

Tot in parc, am mai vizitat si Gradina Zoologica, pentru inca 3 ron de persoana. Cele mai interesante ni s-au parut ‘pisicile’:) , mai ales jaguarul, dar si pitonul, anaconda si boua, caprioara si cerbul si preferatii mei, strutii. :)

La minusuri am trece:

  • Nu era tocmai vizibil semnalata iesirea din parc; cred ca doar intr-un singur loc am vazut 2 indicatoare. Trebuia sa te uiti la hartile mici de laga exponate ca sa vezi unde esti situat si incotro sa mergi mai departe
  • In tot parcul, de 96 de ha, existau doar doua chioscuri, ceea ce ne-a cauzat mare suferinta :). Daca ti se face foame, ai cam incurcat-o. Si aceste chioscuri au doar popcorn, chipsuri si bere. Deci, cam incomod.
  • Pretul. Sincer, mi s-a parut destul de mult. 15 ron/persoana. Pentru sibieni e ok, 30 ron abonamentul pe un an; dar pentru un turist, car viziteaza doar o data parcul… cam mult. Macar taxa foto era chiar foarte ok: 5 ron. Asta m-a bucurat foarte mult.

Centrul vechi al orasului arata foarte bine. Ne-au placut pietele: Piata Mare, Piata Mica, Piata Huet – cu terasele lor discrete si intime, cu cladirile cochete si colorate, cu turnurile vechi si cu porumbeii, desigur. Am bifat toate obiectivele, nu cred ca am rata ceva. Si am si fotografiile sa dovedesc asta! :)

Cel mai mult cred insa ca ne-a placut sa urcam in Turnul Sfatului. A costat doar 2 ron de persoana si de sus ai o superba vedere panoramica asupra pietei. In plus, noi am avut norocul sa il descoperim si pe Robert Capa, ale carui fotografii erau expuse in turn, impreuna cu povestea vietii lui, care se desfasura de la un etaj la altul al turnului. Da, urcusul e cam dificil, coborarea si mai si :) dar merita.

In alta ordine de idei, am ramas foarte placut surprinsa de cum era amenajata Piata Mare – cred ca nu erau mai mult de 6-7 terase, desi ar fi incaput cu usurinta chiar si 20. Dar asa, spatiul era deschis, aerisit, putea sta linistit la o terasa fara auzi muzica de la cealalta. Perfect. Serviciile: oriunde am fost, toata lumea a fost foarte amabila si profesionista... Am mancat aici niste sandwich-uri delicioase si niste prajituri extraordinare! Serios vorbesc, am ramas cu gandul la ele! :))

Cu ce impresii am ramas? In Sibiu, ca turist, gasesti liniste si un alt ritm al vietii. E foarte placut sa te plimbi pe strazi in gangurit de porumbei, sa stai la terase cu muzica difuza si sa auzi conversatiile celor din jur, purtate in romana, germana, engleza, etc. Oamenii parca sunt tot timpul zambitori, si sentimentul e unul de vacanta, de week-end.

 Daca ti-a placut articolul acorda-i autorului un vot de incredere (apasa LIKE) care ii poate aduce lui LILY PISICA un concediu de 7 zile la cabana Pin Alpin in Retezat.


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.