Olanda: itinerarii în "Olanda de Sud" - partea II-a

Olanda: itinerarii în
 

Haga, Kinderdijk, Gouda/Provincia Zuid Holland

Începem a doua zi cu o vizită în capitala regiunii și sediul guvernului olandez, Haga (Den Haag sau în varianta oficială 's-Gravenhage), al treilea oraș ca mărime din țară, după Amsterdam și Rotterdam. La doar 10 km nord-vest de Delft, găsim un loc de parcare convenabil poziționat pe Koninginnegracht, de unde continuăm pe Nieuwe Uitleg și pe Maliestraat și ieșim în spațiul vast al uneia dintre cele mai faimoase străzi din oraș, Lange Voorhout, care arată mai degrabă a parc bine împădurit. Aici pot fi deja văzute câteva clădiri interesante, Hotel des Indes și Escher in het Paleis (chiar la intrarea în marea piață), iar ceva mai departe, pe dreapta, o casă din 1625, Pageshuis. Imediat alături, ne atrage atenția silueta neobișnuită a bisericii Kloosterkerk, din dreptul căreia intrăm puțin pe Parkstraat pentru a privi câteva secunde altă biserică, mult mai nouă, Sint-Jacobus de Meerderekerk (construită în 1875-1878).  În capătul străzii se poate zări Monumentul Național olandez din piața Plein 1813 (sec. XIX). Revenim în piață, și pe Kneuterdijk ajungem în inima orașului vechi, unde se aglomerează cele mai importante monumente istorice.

Cafe Hathor

Cafe Hathor (Maliestraat 22), un exemplu oarecare de relaxare pe malul micilor canale din oraș.

Hotel des Indes

Hotel des Indes, vilă construită în 1858, hotel de lux din 1881. Aici a murit balerina Anna Pavlova în ianuarie 1931.

Paleis Lange Voorhout

Intrarea în Paleis Lange Voorhout, construit în sec. XVIII, reședință regală din 1848 (folosit ca Palat de iarnă și birou). Vândut de Prințesa Juliana municipalității Haga în 1991, palatul conține azi muzeul graficianului M.C. Escher. Se vede balconul aurit din care Regina Iuliana saluta mulțimea într-o fotografie din 1959.

Kloosterkerk

Kloosterkerk (Biserica Mănăstirii, construită pe la 1420, extinsă în 1540). În fundal-stânga, se vede turnul bisericii St. Jacobus de pe Parkstraat.

Marea piață în care am ieșit (unde se găsește și centrul de informare turistică) se numește Buitenhof, și este adiacentă principalelor obiective: în stânga se desfășoară lacul dreptunghiular Hofvijver care se transformă în patinoar iarna (are această formă din sec. XIV, cu o mică insulă înverzită datând și ea de trei secole), pe malul căruia se înalță Binnenhof, Palatul Parlamentului, iar în dreapta un grup de case vechi (care au scăpat demolărilor din 1923 când piața a fost eliberată de aglomerația de clădiri), printre care Museum De Gevangenpoort (fostă poartă a orașului, apoi închisoare între 1420-1828, azi muzeu de artă) lângă care găsim Galerij Prins Willem V. (galerie de artă înființată de Wilhelm V, Prinț de Orania în 1774).

Lacul Hofvijer

Lacul Hofvijer și clădirea Parlamentului (Binnehof), văzute din Plaats Buitenhof.

Museum De Gevangenpoort

Vechea închisoare care adăpostește Museum De Gevangenpoort (noua intrare din stânga este comună și pentru Galeria Wilhelm V).

Din Buitenhof vom vizita acum principalul obiectiv turistic al orașului, complexul de clădiri și curți al Parlamentului, Binnehof. Intrarea din stradă se face printr-o fațadă destul de anostă, dar odată pătrunși în marea curte interioară avem în fața ochilor principala clădire a complexului, Ridderzaal (Sala Cavalerilor), construită în stil gotic în anul 1280, inițial ca sală de bal; sala de 40x20 metri este folosită azi pentru recepții, conferințe. Tot aici își ține Regele cuvântarea anuală în fața Parlamentului reunit. În aripa din stânga intrării își are sediul Eerste Kamer der Staten-Generaal (Senatul sau Camera Superioară a Parlamentului, care are aici doar 75 parlamentari), în timp ce Camera Secundară se găsește într-o clădire modernă din piața Plein, adiacentă complexului Binnehof.

Ridderzaal

Ridderzaal (dreapta) văzută dinspre intrarea în Binnehof. În centrul curții mari se vede o fântână neo-gotică, iar în stânga aripa Senatului.

Ridderzaal

Vedere laterală a Ridderzaal.

Ridderzaal

Vedere a curții mari din dreptul Ridderzaal, spre intrare (stânga) și aripa Senatului în dreapta.

Trecem din curtea mare într-o a doua curte, mai mică, unde se află sediul Ministerului Afacerilor Generale (Ministerie van Algemene Zaken), de unde ieșim printr-o poartă galbenă în marea piață înverzită Plein (aici putem vedea clădirea impunătoare a Departement van Justitie - Ministerul de Justiție, construită în stil neo-renascentist între 1876-1883). Din Plein cotim la stânga pe lângă cocheta Mauritshuis (construită între 1636-1641, cumpărată de stat în 1820 pentru a adăposti Cabinetul Regal de Picturi) și ieșim pe Korte Vijverberg, pe malul lacului.

Olanda

Vedere din dreptul muzeului Mauritshuis spre poarta prin care se iese din curtea mică a Binnehof în Plein. În plan secund, se zărește a doua poartă, prin care se pătrunde în curtea mare.

Olanda

Mauritshuis, vechi muzeu de stat, privatizat în 1995 și extins între anii 2012-2014 și în clădirea alăturată a Sociëteit de Witte (ulterior fotografiei, care este din anul 2010).

De pe Korte Vijverberg ocolim lacul pe Lange Vijverberg, pentru a ne întoarce în piața Buitenhof. Promenada pe mal ne oferă ocazia unor priveliști deosebite asupra vechilor clădiri, din păcate poziția soarelui nu a permis realizarea imaginilor perfecte cerute de această compoziție...

lacul Hofvijver

Vedere peste lacul Hofvijver de pe Lange Vijverberg: în stânga muzeul Mauritshuis și în dreapta Het Torentje (Micul Turn, care din 1982 este biroul oficial al Primului Ministru olandez).

lacul Hofvijver

Vedere peste lac de pe Korte Vijverberg spre Binnehof (în stânga Het Torentje, în dreapta aripa Senatului).

Reveniți în Plaats Buitenhof, începem un mic circuit pentru a atinge și alte pobiective. Coborâm pe strada Spui, iar în dreptul modernei clădiri a Stadsdeelkantoor Centrum (unde se află Primăria Haga și birouri administrative), o luăm la dreapta pe strada comercială Grote Marktstraat. Pe la mijlocul ei, vedem spre stânga, pe Wagenstraat, una dintre cele două porți de intrare în Chinatown (cartier evreiesc până la al doilea război mondial, apoi pustiit și revigorat doar din anii 1970, odată cu stabilirea aici a unei comunități chinezești).

Poarta chinezeasca

Poartă tradițională chinezească, de trei metri înălțime, ridicată la intrarea Chinatown pe Wagenstraat dinspre Grote Marktstraat.

Ajunși în Piața Mare (Grote Markt) care nu-i deloc mare și nu oferă altă imagine decât aceea a teraselor restaurantelor, cotim la dreapta și ne îndreptăm pe Schoolstraat spre Biserica Mare - Grote Kerk, sau mai exact, Grote of Sint-Jacobskerk, una dintre cele mai vechi clădiri ale orașului (sec. XV-XVI), alături de care se ridică turnul hexagonal de 93 metri, unul dintre cele mai înalte din Olanda. La data vizitei noastre (septembrie 2010), în interiorul marii biserici se desfășura un târg comercial de bijuterii și pietre prețioase...

biserica Grote Kerk

Vedere laterală parțială (partea dreaptă) a bisericii Grote Kerk, de pe Rivierivismarkt.

biserica Grote Kerk

Vedere laterală parțială (partea stângă) a bisericii Grote Kerk, din intersecția Rivierivismarkt cu Torenstraat.

turn

Vedere a turnului de 93 metri, din intersecția Rivierivismarkt cu Torenstraat.

Ocolim biserica și la începutul străzii Dagelijkse Groenmarkt (care este centrul orașului vechi) admirăm decorațiile exterioare ale Primăriei vechi (Het Oude Stadhuis) construită în stil renascentist la 1565, extinsă la 1733. Imediat după primărie ne atrage atenția clădirea multicoloră a lanțului de magazine The Sting (1982) și clădirea celui mai vechi han din Haga, 't Goude Hooft(1423). Pe aceeași stradă, la numărul 27, putem vedea una dintre cele mai vechi farmacii încă funcționale, datând din anul 1796 (Drogisterij van der Gaag).

Olanda

Partea superioară a Vechii Primării.

Farmacia van der Gaag

Fațada farmaciei van der Gaag (1796); capul de lemn este original, astfel că are peste două secole vechime.

Începem drumul de întoarcere, luând-o spre nord pe Hoogstraat, continuată cu vechea stradă comercială Noordeinde, pentru a arunca un ochi prin poarta închisă a Palatului Regal (Paleis Noordeinde, construit la 1533, unul dintre cele trei palate regale olandeze, dotat cu grădini, lac și grajduri regale).

Palatul Regal

Curtea de intrare la Palatul Regal de pe Noordeinde nr. 64.

Din acest loc, sunt doar câțiva metri până în Lange Voorhout, de unde ne întoarcem la parcare. Evident că mai sunt multe lucuri de văzut într-o astfel de metropolă (Palatul Păcii cu sediul Curții Internaționale de Justiție, Palatul Regal Huis ten Bosch de exemplu sau, de ce nu, Madurodam-ul), dar acum nu ne mai permitem alte trasee. Dorim să vedem suburbia Scheveningen, stațiunea balneară maritimă proprie a orașului. Până la malul mării se ajunge pe un drum drept și larg de 3-4 km (Scheveningseweg). Stațiunea are (sau avea) două puncte de interes: istoricul hotel Kurhaus (construit între 1884-1885, mărginit de-o parte și de alta de clădiri moderne) și futuristul debarcader turistic Pier (al doilea al stațiunii, cel vechi, din lemn, fiind distrus după războiul mondial). Deschis în 1959, podul metalic s-a degradat, fiind refăcut treptat după 1991 (dar în 1997 când am ajuns prima dată în acest loc, părea a fi încă în lucru, nu pot uita plimbarea noaptea sub clar de lună pe o structură-șantier metalică fantomatică rezonând ciudat în bătaia vântului și valurilor, o senzație stranie, dacă nu chiar sinistră). După renovare, el consta într-o pasarelă lungă de cca. 300 metri, cu două etaje, înălțată pe piloni mult de-asupra Mării Nordului, și cu patru structuri terminale numite insule (dintre care una mare circulară, în stânga, adăpostea restaurante, iar alta în dreapta, un turn de observație de 60 metri, unde se practică Bungee-jumping), formă vizibilă și în fotografiile alăturate (din 2010). După un incendiu din 2011 se degradează din nou și este închis ca nesigur în 2013, doar recent (2015) s-a anunțat redeschiderea parțială a punții superioare.

Scheveningen

Scheveningen: vechiul hotel Kurhaus. Degradat și închis în 1969, a fost salvat de la demolare, renovat și redeschis în 1979.

Scheveningen

Scheveningen: amenajări pe plajă și, în fundal, silueta Pier-ului cu turnul de observație.

Scheveningen

Scheveningse Pier: „insula” mare cu restaurante și cazino, văzută de pe plajă.

Scheveningen

Scheveningse Pier: vedere spre stațiunea modernă, de pe trecerea dintre pasarela principală și „insula” cu turnul de observație.

După ce terminăm de respirat aerul Mării Nordului, ne punem pe drum, trecem pe lângă Delft și Rotterdam și ne oprim după vreo 50 km în mica localitate Kinderdijk, unde ne așteaptă o imagine unică, singurul loc unde mai pot fi admirate 19 mori de vânt pe un singur areal. Cele mai multe, câte opt, sunt înșirate pe stânga marelui canal Groote of Achterwaterschap (în zona de drenare Overwaard), respectiv pe dreapta micului canal paralel Nieuwe Waterschap, în zona Nederwaard. Cele 19 mori au fost construite în 1738-1740, cu misiunea de a ține sub control nivelul apelor din polderul Alblasserwaard, vărsând surplusul în râul Lek (chiar dacă sunt azi înlocuite de sisteme moderne de pompare, morile sunt funcționale, fiind ținute ca rezervă). Accesul în sit e facil, existând o parcare chiar la intrarea în câmpul de mori, de unde poteca merge drept între canale, apoi face o curbă la 120 grade spre stânga. La scurt timp după intrare, nu trebuie ratată moara Nederwaard nr. 2, care poate fi vizitată și pe interior, pentru a înțelege condițiile de trai și de muncă din aceste mori, care erau locuite permanent (al doilea muzeu este Museummolen Blokweer, la capătul șirului de mori de pe dreapta). Zona este superbă și pentru fotografi, motiv pentru care și selecția a doar câteva imagini ilustrative e foarte dificilă.

Canalul Groote of Achterwaterscahp

Canalul Groote of Achterwaterschap cu morile de vânt Overwaard nr. 2, 3, 4 și următoarele (în stânga) și morile Nederwaard nr. 3, 4 și următoarele (în dreapta).

moara de vant

Una dintre morile de vânt din districtul de desecare Overwaard.

Morile de vânt Overwaard

Una dintre morile de vânt din districtul de desecare Overwaard.

Morile de vânt Overwaard

Morile de vânt Overwaard nr. 4-5-6-7 și 8, văzute din curba canalului.

Morile de vânt Overwaard

În curba canalului, la nord de Nederwaard, se găsește polderul Blokweer cu o moară de vânt de construcție diferită față de celelalte 18 (care sunt rotunde sau octogonale). Muzeul din interior poate fi vizitat.

Ultimul popas al zilei îl facem 30 kilometri mai departe spre nord în Gouda, oraș cu drept de municipiu încă din sec. XIII, situat la vărsarea râului Gouwe în Hollandse Ijssel (35 km est de Delft). Găsim o parcare convenabilă chiar pe malul canalului Turfsiegel, unul dintre cele patru canale ale orașului, care împreună cu Kattensingel, Blekerssingel și Fluwelenssingel delimitează, cu o formă aproape circulară, orașul vechi Gouda. Practic am oprit chiar în dreptul micului port-muzeu (Museumhaven Gouda) unde sunt adăpostite mai multe nave istorice. De aici ne îndreptăm spre centru pe străzile Bogen, Keizerstraat, până ce ajungem pe malul „înalt” al râului Gouwe, Hoge Gouwe, pe care trecem prin fața bisericii Gouwekerk și ajungem la cele două pavilioane situate față în față pe malul râului, aparținând în trecut Pieții de pește (Visbanken sau Korenbeurs vismarkt).

Biserica Gouwekerk

Biserica Gouwekerk (fostă Sint-Jozefkerk) nu e considerată monument istoric, fiind construită între 1902-1904, dar stilul arhitectural neo-gotic este neobișnuit pentru noi. Turnul de 80 metri este cel mai înalt reper din oraș.

Vismarkt

Vismarkt, vechea piață de pește pe râul Gouwe, formată din două galerii cu coloane dorice (sec. XVIII).

De la Piața de pește ajungem imediat pe Wijdstraat și de aici în Markt, Piața principală, un spațiu triunghiular de mari dimensiuni, unde se ține în fiecare joi un târg al binecunoscutelor brânzeturi locale (vândute sub formă de mari roți portocalii care pot cântări până la 40 kg fiecare). În piață sunt situate și principalele monumente istorice ale orașului: central se înalță Primăria veche (Stadhuis), construită în stil gotic flamand între 1447-1450 (este una dintre cele mai vechi primării gotice din Olanda, care prin arhitectură ne amintește mai mult de Belgia flamandă), iar una din laturi este dominată de silueta neobișnuită a catedralei Grote of Sint-Janskerk, cea mai lungă biserică din Olanda (1485, reconstruită în 1652). Pe latura mică a pieții, găsim vechea casă a cântarului (Waag), construită la 1667 pentru cântărirea bunurilor din piață, mai ales brânzeturi. Pentru cei interesați, aproape de Waag este și Verzetsmuseum Zuid-Holland, muzeul rezistenței olandeze din al doilea război.

Olanda

Silueta perfect-armonioasă a Primăriei Vechi, domină centrul Pieții.

Casa Cantarului

Primăria Veche, în fundal stânga se vede Waag, Casa cântarului.

Olanda

Casa Cântarului (Waag), adăpostește azi, evident, un mic muzeu al brânzeturilor. În dreapta, se vede parțial hotelul De Zalm (1551).

Casa Cantarului

Primăria Veche văzută din lateral, în fundal se vede parțial biserica Sint-Janskerk.

Olanda

Un șir de locuințe cu etaj (sec. XVIII-XIX), în stilul arhitectural eclectic specific olandezilor, mărginește o latură a Pieții.

Olanda

Pe latura opusă a Pieții, casele (tot atât de diverse) sunt dominate de silueta imensei biserici Sint-Janskerk.

Ocolim complet piața, apoi ne îndreptăm spre marea biserică Sinkt-Janskerk (care merită vizitată pentru cele 70 geamuri-vitralii renumite, pictate între sec. XVI-XIX), pe care de asemena o ocolim pe străduța circulară Achter de Kerk, mărginită pe una din laturi de un mic canal pitoresc. De la biserică, ce interesați pot trece prin Lazaruspoortje (Poarta Lazarus, 1609) spre Muzeul orașului Gouda, găzduit de vechiul azil Catharina Gasthuis.

strada Wijdstraat

Clădiri istorice pe strada Wijdstraat: De Witte Lelie (stânga, sec. XIX), De Gulden Wereld (mijloc, 1725) și o casă din 1713. Pe latura dreaptă se vede parțial De Vier Heemskinderen (1568).

biserica Sinkt-Janskerk

Fațada bisericii Sinkt-Janskerk văzută din strada Wijdstraat, de-a lungul Torenstraat. În stânga, se vede parțial clădirea-monument De Vier Heemskinderen (1568).

Strada Achter de Kerk

O parte a străzii circulare (care înconjoară biserica) Achter de Kerk și micul canal care o mărginește pe o latură.

Ar mai fi câteva obiective secundare de văzut (muzeul pipelor De Moriaan, orfelinatul din sec. XVII - Weeshuis), dar se apropie seara și trebuie să ajungem înapoi la Delft, astfel că ne întoarcem spre parcarea de pe Bogen rătăcind pe alte străduțe: Raam (unde admirăm înclinarea specific olandeză a unor case, urmare a diferențelor de densitate în sol) și Vest (unde la nr. 65 se ridică cea mai mare moară de vânt din oraș, De Roode Leeuw, contruită la 1727 și rămasă în funcție până în anii 1920).

Moara de vant De Roode Leeuw

Detaliu a morii de vânt De Roode Leeuw.

Evident lipsesc localități importante din turul nostru prin Olanda de Sud: Dordrecht și, mai ales, Rotterdam. Cel de-al doilea, deși este cel mai mare oraș al proviciei, nici nu a fost inclus în program; după distrugerea cvasi-totală a orașului de către bombardamentele germane din anul 1940, moștenirea istorică păstrată până în prezent este nesemnificativă, ori ceea ce mă atrage în călătorii este istoria și natura. Dar pentru pasionații de arhitectură modernă inovatoare, noul oraș Rotterdam este o destinație obligatorie!


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.