Noul an începe cu o escapadă la... munte!

Noul an începe cu o escapadă la... munte!
 

După cum bine ştiţi în urmă cu ceva timp, participând la concursul "Povesteşte-ne despre vacanţă ta", am câştigat un sejur de 4 nopţi cu demipensiune la pensiunea "Casa Moşului" din Cârţişoara. A fost o surpriză plăcută dar şi un motiv de a evada pentru câteva zile într-un loc în care să mă relaxez, nu foarte departe de casă.

Pentru că sărbătorile de iarnă prefer să le petrec întotdeauna în familie, într-o atmosferă caldă, înconjurată de mirosul de cozonac cald şi vin fiert, în jurul unui brad atent decorat, am amânat această ieşire până în primul week-end al noului an. Şi bine am făcut pentru că 2013 a venit cu zăpadă, ingredientul necesar pentru orice vacanţă la munte. Laughing

Şi acum îmi amintesc cu nostalgie de iernile copilăriei mele. Dansul fulgilor de nea care aducea acel zâmbet de copil pe chipurile noastre când priveam minute-n şir prin geamul dantelat cu flori de gheaţă fiecare fulg cum se aşterne pe şosea. Însă, chiar şi astăzi, iarna nostalgiilor noastre mai poate fi ca şi-atunci când noi copiii, porneam fericiţi spre săniuş. Gerul ne ciupea de obraji iar zăpada ne izbea în faţă. Noi însă eram plini de veselie şi tot parcul se umplea de viaţă. Zăpada îngheţa pe pulovărele noastre croşetate, eram uzi la picioare, aveam nasul roşu şi bujori în obraji, mâinile sloi şi cizmuliţele pline de zăpadă. Spre seară abia ne mai târam spre casă, iar drumul părea tot mai lung. Aşadar, iată-ne porniţi în căutarea iernii copilăriei noastre, într-un ţinut autentic situat la poalele Munţilor Făgăraş, acolo unde totul este îmbrăcat în albul zăpezii.

Balea Lac

Mai exact la 47 km distanţă de Sibiu, pe drumul înspre Bâlea, se află comuna Cârţişoara, locul de naştere al lui Badea Cârţan, celebrul ţăran autodidact care a ajuns per pedes la Roma. Localitatea a fost atestată documentar în anul 1223 şi mai este cunoscută şi sub numele de „Cârţa Română”.

Cazare în Cârţişoara, lângă transfăgărăşan

Cârţişoara este una din localităţile de la poalele munţilor Făgăraş unde descoperim un colţ de natură transformat într-un loc de popas şi odihnă: Pensiunea "Casa Moşului". O pensiune frumoasă, cochetă şi foarte primitoare care a fost nominalizată pensiunea anului 2012 în cadrul celui mai prestigios eveniment din industria ospitalităţii şi a turismului din România. În jurul pensiunii panorama este încântătoare. Peisajul montan, aerul de munte, dealurile care înconjoară aşezarea îmbrăţişând-o parcă, gospodăriile ţărăneşti autentice toate acestea te invită la un sejur de relaxare. În interior atmosfera este încă de sărbătoare deşi suntem în 3 ianuarie: bradul frumos decorat, luminiţele aprinse până seara târziu şi mirosul de mâncăruri tradiţionale româneşti , te fac să te simţi cu adevărat în vacanţă.

Pensinea Casa Mosului

Frumoasa pensiune a căror oaspeţi am fost este oaza de relaxare a celor care iubesc tradiţia şi natura, în egală măsură. Se află în mijlocul satului şi este dotată cu tot confortul lumii moderne. Dimineaţa razele soarelui învăluie dormitoarele care capătă o strălucire magică. Albul imaculat al pereţilor, maroul închis al mobilierului, luciul pardoselii alcătuiesc un decor în care fiecare element este evidenţiat, bucurându-se de un contrast bine gândit şi dozat. Bucătăria pensiunii este foarte bine dotată ca aceea a unei gospodării cu pretenţii. Are de toate, de la aragaz, frigider, filtru de cafea, veselă, tacâmuri, cratiţe şi până la ştergare specifice zonei. Livingul de 140 metri pătraţi este, poate, cel mai important spaţiu al pensiunii, îmbrăcat în haine rustice, cu nenumărate obiecte decorative pline de trecut şi istorie, cu elemente naturale precum lemnul şi piatra, reprezintă un spaţiu plin de valoare, o oază perfectă de relaxare şi linişte.

Pensinea Casa Mosului

Foarte spaţios şi bine împărţit livingul este locul unde seara oaspeţii se adună în jurul şemineului din piatră în care trosneşte focul de lemne, un loc numai bun pentru serile geroase de iarnă, pentru a ciocni un pahar de vin fiert sau o afinată şi a depăna amintiri. Scara din lemn care te poartă spre dormitoarele aflate la etaj este realizată de un meşteşugar din judeţul Hargita după o idee a proprietarilor. Ni s-a spus că fiecare membru al familiei şi-a pus amprenta în amenajarea şi decorarea acestei pensiuni, interiorul fiind gândit în cel mai mic detaliu, pentru a creea senzaţia de căldură şi relaxare. Absolut fiecare detaliu a cochetei pensiuni te îndeamnă să mai rămâi.

Pensinea Casa Mosului

Aici la pensiunea "Casa Moşului" în fiecare zi am savurat cele mai gustoase preparate gătite cu migală. De la gustări tradiţionale zonei precum telemea, unt, lapte de bivoliţă, cârnăciori şi slăninuţă; şi până la preparate gătite proaspăt din peşte, carne de viţel , pui sau porc, asezonate cu delicioasele murături ale casei. Prăjiturile de casă, mierea şi dulceţurile ne-au făcut să ne lingem pe degete. În toate aceste zile am avut parte de un adevărat răsfăţ culinar. Aaaa, era să uit, am mâncat la Casa Moşului cea mai bună îngheţată de casă pregătită special pentru noi, din cele mai bune ingrediente. Am aflat şi reţeta dar nu v-o spun. Laughing Şi acum când privesc pozele nu pot decât să ...salivez! Tongue Out

Odată ce te-ai cazat la pensiunea care-ţi este pe plac, e timpul să începi aventura prin Munţii Făgăraş, aceşti adevăraţi Alpi ai Transilvaniei care se disting în lanţul Carpaţilor ca o coamă uriaşă de 70 km lungime şi 40 km lăţime.

Cascada Bâlea

Pentru că vremea la munte este foarte schimbătoare, şi pentru că ziua de joi era o zi senină, cu cer albastru fără urme de nori, înainte de-a ajunge la pensiune am făcut o incursiune până la Bâlea Cascadă. Din Cârţişoara şi până la cascadă sunt 23 de km, un traseu pe care l-am străbătut cu maşina în circa 20 de minute.

Cascada Bâlea

Cascada Bâlea

Situată la 1234 metri altitudine şi având o cădere de 60 de metri, Cascada Bâlea este cea mai spectaculoasă cădere de apă în trepte din lanţul Carpaţilor româneşti. Se poate vedea de la distanţă dar şi mai bine se poate admira din dreptul ei, după ce urmaţi un traseu marcat. Durata traseului este de 50 de minute dar nu vi-l recomand să-l străbateţi în perioada iernii. Dacă vremea ţine cu voi (cu mine nu a ţinut Tongue Out) din telecabină în drum spre Bâlea Lac, cascada se poate vedea în toată splendoarea ei.

Muzeul Badea Cârţan

Vineri la prânz ne-am decis să facem o ieşire scurtă, prin zonă, pentru a da puţin jos din caloriile strânse cu deosebită „grijă” din bunătăţile cu care ne-am răsfăţat papilele gustative. Plimbarea am făcut-o prin sat până la Muzeul Badea Cârţan aflat exact unde începe urcarea pe şoseaua Transfăgărăşean venind dinspre Sibiu. Muzeul nu este unul foarte mare însă merită vizitat.

Spaţiul expoziţional este dedicat memoriei lui Badea Cârţan, un loc viu unde tradiţiile meşteşugurilor tărăneşti sunt transmise mai departe. Muzeul a fost înfiinţat în anul 1968 şi cuprinde icoane pe sticlă, fotografii vechi, lazi de zestre, ceramică dar şi cărţi din colecţia lui Badea Cârţan. Din păcate muzeul în perioada iernii este închis, aşa că ne-am bucurat cu admirarea lui doar din exterior.

Biserica Sf. Nicolae

Biserica Sf. Nicolae

Tot pe strada principală puţin mai jos de Muzeul Badea Cârţan la numărul 300 se află biserica Sf. Nicolae. A fost construită în stil neo-bizantin de locuitorii satului în anul 1806, iar turnul în 1846, pe locul unei biserici din lemn care a ars. În exterior pe zidul bisericii dinspre sud, se pot observa patru picturi în frescă pe care le puteţi vedea în imaginile de mai jos.

Biserica Sf. Nicolae

Şoseaua Transfăgărăşan

Câţi dintre voi nu v-aţi trezit într-o sâmbătă dimineaţa cu gândul unui traseu de week-end? Mai ales iarna când crestele munţilor înzăpeziţi vă fac cu ochiul? Ei bine, de când am plecat de acasă cu destinaţia Cârţişoara mi-am pus în gând să parcurg un traseu pe care l-am mai străbătut de multe ori însă niciodată iarna. Motivul îl ştim cu toţii. Transfăgărăşanul în timpul iernii, de obicei de la 1 noiembrie până în 1 iulie, este închis circulaţiei rutiere. Iarna traseul obligatoriu este cel de pe versantul nordic dinspre judeţul Sibiu prin localitatea Cârţişoara, cu maşina până la Bâlea Cascadă, apoi cu telecabina până sus, la Bâlea Lac.

Şoseaua Transfăgărăşan

Aşa că iată-ne porniţi la drum, unul dintre cele mai frumoase, dacă nu cel mai frumos, drum din ţară – Transfăgărăşanul. Acest drum începe la intersecţia cu DN1 între Sibiu şi Braşov, din apropierea comunei Cârţişoara şi se termină în comuna Bascov, de lângă Piteşti, în direcţia Curtea de Argeş. Întreaga şosea are 92 de kilometri, 27 de viaducte şi poduri, şi este cel mai spectaculos drum din România care leagă Transilvania de Muntenia. Transfăgărăşanul în apropierea tunelului de lângă lacul Bâlea, ajunge la înălţimea de 2024 m, fiind construit peste Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanţ muntos din România. De altfel Transfăgărăşanul se află pe locul doi ca altitudine din România după Şoseaua Transalpina care are 2145 m.

cabana Bâlea Cascadă

Cabana Bâlea Cascadă

Ajunşi la cabana Bâlea Cascadă, după o călătorie de 30 de minute, am lăsat maşina în parcarea special amenajată şi ne-am îndreptat spre staţia de îmbarcare în telecabină. Deşi am ajuns destul de devreme deja se formase o coadă măricică la telecabină. Era de aşteptat, aşa este în weekend. Deoarece capacitatea unei telecabine este de 13 maxim 15 persoane, am fost nevoiţi să aşteptăm o oră şi jumătate până să ne vină rândul. În tot acest timp vremea a început să se strice. Ninsoarea s-a intensificat iar o ceaţa s-a lăsat peste munţi.

Urcăm încet cu telecabina, înconjuraţi de un peisaj mirific în timpul verii şi de un geam complet îngheţat în timpul iernii. Pe măsură ce urcam ceaţa se intensifica tot mai tare fără a ne permite să ne bucurăm de priveliştea munţilor şi a cascadei Bâlea care trosneşte îngheţată sub noi. Lungimea traseului este de 3700 de metri iar biletul telecabinei costă 50 lei dus-întors. Telecabina circulă din 10 în 10 minute între orele 9 -17 de luni până duminică. Dacă în celălalte anotimpuri drumul se distinge şerpuind ca un piton prin Munţii Făgăraş, acum ceaţa ne împiedică să vedem la 100 de metri.

Cabana Balea Lac

Cabana Bâlea Lac

A doua ninsoare din această iarnă a clădit nămeţi uriaşi pe lângă cabana Bâlea. Turiştii care s-au încumetat să vină până aici au avut parte de cea mai frumoasă aventură la înălţime. Din păcate pentru iubitorii sporturilor de iarnă aici nu există pârtii amenajate, nu există teleschiuri sau alte mijloace de transport pe cablu care să-i urce pe turişti pe versanţii foarte abrupţi. Aici nu există decât: zăpadă 8 luni pe an, aer curat şi imagini de vis.

Lacul Bâlea

Despre Lacul Bâlea ştim că se află la 2034 metri altitudine şi este cel mai mare lac glaciar şi unul dintre cele mai frumoase din Masivul Făgărăşean. Are o lungime de 360 metri, o adâcime maximă de 11,5 metri şi se întinde pe o suprafaţă de 46 508 metri pătraţi. Însă cel mai popular loc aici la peste 2000 de metri altitudine în perioada iernii, este faimosul Hotel de Gheaţă, care se ridică anual pe malul lacului Bâlea.

Este construit din bucăţi imense de gheaţă, tăiate cu drujbele din lacul Bâlea, fiecare de un metru lungime şi este singurul Hotel de Gheaţă din România şi printre puţinele din Europa  primul hotel de acest fel fiind realizat în Suedia). În acest sezon Hotelul de Gheaţă a fost construit pentru a opta oară fiind amplasat lângă Staţia de Telecabină de la Bâlea Lac. Hotelul are 12 camere, un hol de primire oaspeţi şi un hol central, unde este amplasat barul. În holul central funcţionează şi restaurantul unde se poate servi masa pe platouri de gheaţă. În interiorul fiecărei camere există un pat dublu unde oaspeţii dornici de adrenalină pot petrece o noapte într-o atmosferă inedită.

Hotelul de Gheata

Turiştii care îşi fac curaj să doarmă aici au parte de o saltea moale, aşternuturi, saci de dormit, pături şi blănuri pufoase de oaie pentru confort sporit Laughing. Singurul dezavantaj pe care îl are acestă construcţie din gheaţă, mă rog în afară de faptul că mercurul termometrelor nu urcă niciodată peste 2 grade, este că nu poate fi dotată cu băi, singurele toalete fiind cele de la telecabina din apropierea hotelului. O noapte de cazare la zero grade este 300 lei pentru o cameră dublă şi 400 lei pentru o noapte într-o cameră iglu. Cei care vor să înnopteze într-o astfel de cameră trebuie să fie pregătiţi, pe lângă haine groase, cu multă dorinţă de aventură. Între orele 9-17 Hotelul de Gheaţă este deschis publicului pentru vizitare, biletul de intrare fiind 8 lei, iar între orele 21-8 hotelul este rezervat doar musafirilor.

În fiecare an camerele Hotelului de Gheaţă sunt unice şi originale. Tema aleasă pentru acest an este "Carnavalul". Astfel camerele, restaurantul şi barul de gheaţă au fost decorate cu măşti, clovni şi personaje din basme. Potrivit tradiţiei camerele au fost botezate, astfel turiştii au avut posibilitatea de a alege să doarmă în camera oglinzilor, a misterelor, a măştii sau carusel. Începând cu luna aceasta, la Bâlea continuă construcţiile de gheaţă cu 3 igluuri unde turiştii pot petrece o noapte asemenea eschimoşilor. Aceste igluuri vor purta numele celor mai renumite oraşe în materie de carnavale precum: Rio de Janeiro, Veneţia şi Berlin.

Hotelul de gheata d ela Balea

Dacă înainte de 2006 când a fost construit primul hotel de gheaţă, Bâlea Lac reprezenta doar o zonă turistică, unde riscul producerii de avalanşe pândeşte la tot pasul, acum datorită acestor construcţii de gheaţă turismul montan a prins viaţă. Anual mii de turişti din ţară şi străinătate sunt atraşi ca un magnet de aceste locuri. Cei care vor urca la Bâlea Lac în a doua jumătate a lunii ianuarie, vor putea admira şi noua Biserică de Gheaţă unde a devenit o modă oficierea de nunţi şi botezuri. În acest moment încă se lucrează la înălţarea ei ( vezi foto ).

Locaţia este splendidă şi merită explorată, însă crestele abrupte ale Făgăraşilor au întipărit în mintea oamenilor câteva tragedii. Cea mai mare tragedie montană din România avea să se consume în 17 aprilie 1977, atunci când un grup de 19 de elevi şi 3 profesori de la Liceul Brukenthal din Sibiu, dar şi un turist, au murit într-o avalanşă. În dreptul „pârtiei” se găseşte şi acum o placă comemorativă în amintirea celor 23 de victime ale avalanşei.

Aşadar anul a început promiţător pentru mine, cel puţin în materie de excursii. Am avut ocazia în cele 5 zile petrecute la Cârţişoara să descopăr o altă lume străină mie, omului care nu am avut bunici la ţară.

Dacă vrei să trăieşti o vacanţă ca-n poveşti la aer curat de munte, evadează din urban şi petrece un sejur în calmul şi naturaleţea peisajelor de munte. O vizită la Cârţişoara la pensiunea "Casa Moşului" este o experienţă deosebită în care vei cunoaşte oameni calzi lângă care să te bucuri din plin de toate zilele pe care le vei petrece aici. Poţi petrece aici clipe de neuitat într-un ambient rustic extraordinar, având toate facilităţile moderne, atmosfera călduroasă şi peisaje de vis.

România este o ţară frumoasă! Spun asta cu mândrie! Trăim într-o ţară cu locuri atât de pitoreşti, locuri pe care odată văzute, nu poţi să le uiţi prea curând. Nu le căuta prin albumul foto, poza lor nu-ţi va da niciodată acelaşi sentiment pe care-l vei trăi fiind acolo.

Un An Nou fericit vă doresc. Sănătate, bucurii şi cât mai multe călătorii!

Poze din zona Munţilor Făgăraş

Casa Moşului

Realizat in colaborare cu: Casa Moşului

Pensiunea Casa Mosului din Cârţisoara situatã în imediata apropiere a centrului comunei, te întâmpinã cu ospitalitatea specificã zonei de munte. Oamenii pe care îi veţi întâlni aici, mâncarea şi bãuturile tradiţionale de cea mai bunã calitate precum şi condiţiile de cazare de 4 stele vor crea atmosfera de recreere, confort, linişte şi relaxare pe care le-aţi dorit.

www.casa-mosului.ro

 

Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.