Interviul Săptămânii: recomandări de la călătorul din spatele blogului Traveling Hawk

Interviul Săptămânii: recomandări de la călătorul din spatele blogului Traveling Hawk
 

Călătoriţi de foarte mulţi ani. Aţi vizitat câteva zeci de ţări şi aţi scris sute de articole cu impresii despre acestea... aş putea spune că deţineţi chiar "o carte online" structurată pe capitole cu nume de ţări. Povestiţi-ne câteva cuvinte despre această viaţă de călător şi despre Adriana Ritt din spatele blogului Traveling Hawk.

Ca să fac o glumă, aș putea spune că sunt mulți ani de când călătoresc, fiindcă am mulți ani! De fapt, sunt o foarte tânără pensionară (de mai puțin de două luni)! Am lucrat în învățământul superior, fiind în permanență înconjurată de tineri, care mi-au asigurat mereu doza de optimism necesară.

Știți, desigur, că înainte de 89 călătoritul era limitat la fostele țări socialiste, de aceea printre țările vizitate în acea perioadă se numără mai ales fosta URSS, unde am vizitat clasicele (ca destinații turistice) Moscova, Kiev și Leningrad dar și Tibilissi, Erevan, Baku, Tallin, Riga, Vilnius și Soci, desigur în grupuri organizate, aceasta fiind singura formă posibilă atunci. Mai târziu, când a apărut forma de călătorie cu "servicii plătite" (tu îți stabileai traseul, apoi OJT-ul îți indica locurile de cazare și primeai un voucher care să acopere costul cazării și al meselor), am vizitat orașe din fostul RDG (Berlin, Potsdam, Leipzig, Dresda, Erfurt, Meissen, Weimar).

De călătorit, se călătorea cu trenul, prea puțini erau cei care foloseau avionul și asta mai ales în "interes de serviciu". Din păcate, nici tehnologia fotografică nu era atât de dezvoltată atunci, așa că am mai ales diapozitive color din acea perioadă. Costul filmelor și al prelucrării era și el destul de ridicat, așa că am puține poze din fiecare excursie, nu mii, așa cum fac acum! Tot în acea perioadă am văzut Praga și Budapesta pentru prima dată și am făcut și eu, ca tot românul care mergea la mare, excursia de o zi la Balcic, Varna și Nisipurile de Aur. Marea "realizare" din acea perioadă a fost însă prima călătorie la Viena, în 1979, pe care am putut să o fac după multe audiențe la miliția pașapoartelor și doar singură, lăsându-i ca și "garanție" în țară pe soțul și pe fiul meu.

Dacă călătoriile în afara țării au fost mult mai puține înainte de 89, am bătut în schimb munții noștri, adesea cu rucsacul în spate și am vizitat numeroase orașe din România. Nu erau atâtea autobuze ca acum, locurile de cazare erau puține și doar în centrele mari, nici vorbă de multele pensiuni care există acum! În zonele rurale și pe drumurile forestiere am călătorit cu ocazii de tip camion și chiar basculantă. La cabane dormeam la prici, în camere comune și ne grăbeam să ajungem, să mai prindem un loc, fiindcă altfel dormeam la grămadă, pe jos, în sala de mese, după ce se dădea stingerea. Am fost și "cu bilet", în diverse stațiuni, am stat și la particulari, la mare. Pot spune că am încercat toate formele de turism din acea vreme. Am fost chiar și ghid (după ce am urmat un curs special) OJT, organizând excursii pentru un grup de colegi și cunoștințe, pe care îi constituisem într-un cerc de turism, numit "Gențiana".

Abia după 89 am început să călătoresc cu adevărat, astfel încât acum pot spune că am văzut o mică parte din lumea aceasta de minuni. 

Am călătorit mult singură dar și împreună cu soțul meu sau cu fiica mea. Imi place să-mi organizez singură excursiile dar în locuri unde consider că aș ajunge mai greu de una singură nu am ocolit nici excursiile organizate, singuri sau în grup. Alteori, am cumpărat excursii la fața locului. Despre foarte multe dintre ele puteți citi pe blogul meu Traveling Hawk (travelinghawk.me).

Adriana Ritt despre Traveling Hawk

Cu câțiva ani în urmă, eram deja în căutarea unor preocupări care să mă însoțească și în zilele de după pensionare, dat fiind faptul că multă lume mă amenința că îmi va lipsi teribil serviciul și mă voi plictisi! După ce mai multă vreme am urmărit blogurile altora, și de la noi și de aiurea, m-am gândit că am foarte multe fotografii de prin locurile în care am umblat și că îmi place să scriu așa că de ce n-aș încerca și eu? La partea tehnică m-a ajutat fiica mea și astfel, în iunie 2010 am publicat primul articol. La început, am povestit aleator, sărind de la una la alta . Apoi, după călătoriile în locuri mai îndepărtate, am început să scriu sub forma unor seriale.

Acum, după 3 ani, am peste 500 de articole publicate, care însumează aproape 800 de foi A4, deci pot spune că da, e o "carte"!

Cine dorește să se documenteze despre o anume țară, trebuie să dea doar click pe numele țării respective și va avea la îndemână tot ce am scris despre ea.

În plus, am inaugurat recent un al doilea blog, Ochiul babei – Blog cu de toate pentru cine vrea (ochiulbabei.me) în care îmi propun să scriu despre subiecte diferite dar și despre călătorii, mai ales din punctul de vedere al unui pensionar. Trebuie să spun că pensionarii, oamenii mai în vârstă în general, caută și văd altceva în călătorii decât tinerii și, de aceea, și cerințele lor sunt altele. De exemplu, ei sunt mult mai puțin interesați de shopping sau viața de noapte, îndreptându-și mai mult atenția spre leisure și spre excursiile cu caracter cultural. Doresc o cazare mai confortabilă, nu neapărat exprimată în număr de stele cât cu accent pe intimitate (camere en-suite, adică cu baie, nu dormitoare comune unde să plătească doar un pat), evitând hostelurile – uneori prea zgomotoase – mai puțin "utilate" decât hotelurile.

Pe de altă parte, veniturile în general mici (pensia) îi fac să caute cazări și mijloace de deplasare mai ieftine, asemănându-se aici cu tinerii care caută călătorii cu buget limitat. Sigur, nu pot generaliza, sunt și excepții dar nu mi-am propus să vorbesc aici despre amatorii de hoteluri de 5 stele all-inclusive sau destinații super exotice.

Adriana Ritt despre România

Cărui loc din România îi oferiţi titlul de „cel mai frumos” şi de ce?

În general îmi este greu să răspund la acest tip de întrebări generalizatoare fiindcă preferințele se schimbă în timp, datorită unei diversități de factori. Și apoi, despre ce loc vorbim? Un oraș sau un colț de natură? Chiar și așa mi-e greu să acord calificativul de "cel/cea mai" fiindcă îmi plac multe și nu vreau să nedreptățesc vreunul :)

Totuși, la categoria "munți", Retezatul este preferatul meu dar și Piatra Craiului, Făgărașul, Apusenii. Dintre orașe, Sibiul și Brașovul sunt cele mai aproape de sufletul meu dar și Clujul sau Iașul îmi plac. In toate orașele menționate mă gândesc în special la centrele vechi dar și la muzee sau lăcașe de cult deosebite, parcuri, grădini botanice. Nu pot să nu amintesc aici și mănăstirile din Bucovina sau bisericile de lemn din Maramureș. România se bucură de o mare diversitate turistică, așa că e foarte greu să alegi.

Ce vi se pare că-i lipseşte ţării noastre din punct de vedere turistic?

Aș fi tentată să zic infrastructura. Drumurile noastre, comparativ chiar și cu cele ale vecinilor noștri, ca să nu zic de vestul Europei, nu îi prea ademenesc pe turiști și mă gândesc inclusiv la turiștii români care și din acest motiv preferă să meargă "în afară". De fapt însă cred că nu drumurile ar fi pe primul loc cât oamenii care desfășoară activități în turism. Suntem încă foarte departe, deși ne mândrim mereu cu ospitalitatea românilor, de ceea ce înseamnă un comportament adecvat acestui tip de activități.

Oamenii noștri nu știu să se poarte, multora dintre ei le este complet străin sloganul care face să se învârtească rotițele turismului: "clientul nostru, stăpânul nostru". E nevoie aici și de o instruire temeinică dar și de o mai atentă selecție la recrutare.

Adriana Ritt despre Europa

Aţi vizitat mai mult de jumătate din ţările Europei. Care v-a impresionat cel mai mult?

Având în vedere că am ieșit în Europa de vest încă din 1979, nu pot spune că m-a impresionat ceva după 89, când am început să călătoresc mai mult. Prima dată da, m-au impresionat mai ales curățenia, organizarea, bunele servicii peste tot, comportamentul civilizat. Din păcate pentru Europa și acolo lucrurile s-au mai schimbat în ultimele decenii...

 Faptul că nu doar românii sau balcanicii s-au dus peste ei (și aceștia nu în număr mare!), ci și turcii, asiaticii și arabii din diverse țări, care au format comunități întregi în vestul Europei, și-a pus o amprentă puternică pe stilul lor liniștit și civilizat de viață. Dar ăsta este mersul lumii noastre, prețul globalizării. Tinerii de la noi, care au început să viziteze mai intens Europa abia după 95-2000 asta au apucat să vadă, nu știu cum era înainte și dacă acum le place, vă închipuiți cât le-ar fi plăcut în 79 când atmosfera era autentică!

Din nou, nu pot numi un loc anume dar pot enumera câteva țări care îmi plac mai mult: Austria, Anglia, Olanda.
Ce loc din Europa credeţi că merită văzut de orice persoană, măcar o dată în viaţă?

Se spune "vedi Napoli, puoi mori" dar nu cred că mai e valabil. Depinde de interesul fiecăruia. Dacă te interesează moda trebuie neapărat să vezi Milano și Paris. Dacă nu poți trăi fără shopping, Londra, Viena, Paris sunt locuri în care trebuie să mergi. Pentru un loc romantic ar trebui să alegi Veneția și Praga. Destinații culturale pot fi toate marile capitale. Cred că fiecare își dorește să vadă măcar o dată în viață, ceea ce n-a văzut încă.

Adriana Ritt despre Asia

Ştiu că aveţi o slăbiciune pentru Asia. De ce?

Pentru că până a merge acolo, am citit foarte mult despre ea, documentare sau ficțiune și am văzut multe filme, am visat la ea. "Vin ploile" a lui Broomfield, de exemplu, citită demult tare, m-a făcut să-mi doresc să văd India, după cum "Shogun" al lui Clavel m-a dus în Japonia. Apoi, pentru că acolo am găsit o altă civilizație, alte valori, alt fel de vedea lumea. Pentru că acolo mă simt foarte bine, fără să pot explica neapărat de ce dar, cu siguranță, elementul uman joacă și el un rol important.

Oamenii sunt extrem de politicoși, plini de considerație față de semenii lor și întotdeauna gata să te ajute. Și nu mă refer aici doar la turiști, ci și la felul în care se comportă între ei. Când spun aceste lucruri mă refer în special la Japonia și Coreea de Sud și parțial la Thailanda. In alte locuri, precum China sau chiar India, nu mi s-a părut că un comportament îndatoritor este neapărat unul natural ci mai degrabă menit să ducă la un câștig oarecare.

Ce loc din Asia v-a despăşit imaginaţia şi v-a determinat să-l clasaţi în fruntea topului?

Fiindcă n-am plecat nicăieri la întâmplare, am știut la ce să mă aștept, așa că nu pot spune că ceva anume mi-a depășit imaginația, ci doar că fiecare loc mi-a întărit convingerea că acolo mi-e bine. Dacă ar fi să vorbim de pe un alt plan, aș putea spune că, într-o viață anterioară, am trăit probabil acolo:) Oricum, dintre locurile vizitate în Asia, pun pe prim plan, la egalitate, Coreea de Sud și Japonia, care sunt foarte asemănătoare din multe puncte de vedere.

Există, totuși, ceva care a fost mai mult decât mă așteptam: sărăcia din India!
Citisem, văzusem în filme dar văzându-i acolo, în praful de lângă drum sau dimineața, devreme, în Paharganj, New Delhi, înfășurați în tot felul de zdrențe, deslipindu-se de zidurile la adăpostul cărora au dormit și plutind ca niște fantome în ceața dimineții, mi s-a părut că e ceva de neînchipuit. Și când te gândești că Rajahstanul, unde am fost, e considerat una dintre regiunile lor dezvoltate! Nu neg că există și oameni care trăiesc altfel dar ei nu se văd prin geamurile mașinii.

Adriana Ritt despre America

Aţi vizitat de mai multe ori Statele Unite ale Americii. Ce v-a impresionat cel mai mult?

In S.U.A. am fost de două ori în același an, 1996. Prima călătorie, de o lună, fiind în interes de serviciu m-a dus prin Washington D.C., East Lancing, San Francisco, Albuquerque și Boston dar aproape exclusiv în mediul universitar, unde știam la ce să mă aștept. Acolo m-a impresionat seriozitatea cu care se pregătesc studenții chiar și pentru un banal seminar. In cealaltă călătorie am vizitat un loc care mi-a plăcut extraordinar de mult: Santa Fe, New Mexico. Am întâlnit acolo un mediu care ilustrează porecla de melting pot care se dă Americii, adică de cazan în care se amestecă și se topesc mai multe culturi, americani, hispanici și nativii americani, cei pe care noi îi cunoaștem sub numele perpetuat de Karl May și politic incorect, de piei roșii. E acolo o atmosferă care te vrăjește, o lumină aparte care atrage nenumărați artiști, o viață mai boemă ca în altă parte.

M-a impresionat faptul că acolo, o persoană în vârstă, are încă o mulțime de interese, nu se consideră "terminată" sau "expirată" așa cum sunt siliți să se simtă cei în vârstă, în România, datorită pensiilor de mizerie, după o viață întreagă de muncă, fapt care îi silește să aibă ca unică preocupare ce vor mânca mâine sau cum iși vor plăti diversele "dări".

E o diferență enormă, pe care trebuie să o vezi ca să o crezi.

Există visul american, aţi văzut oameni care să trăiască acest "American dream"?

"American dream" este un concept care se referă la posibilitatea succesului asigurată fiecăruia, la ascensiunea socială prin muncă și abilități proprii. E greu să vezi așa ceva. Mai degrabă realizezi acest lucru din lectura despre persoane de succes. Eu n-am avut acces la asemenea persoane :)

Concluzii după zeci de ţări vizitate

Când aţi ieşit prima oară din ţară? Unde aţi fost, ce aţi vizitat şi ce v-a impresionat?

Nu-mi amintesc exact anul, cred că prin anii 70. Trebuie să vă spun însă că dată fiind situația noastră politică din acea vreme, nici nu era moda să călătorești în afară. Cei mai mulți dintre cei care mergeau în excursii externe o făceau ca să câștige niște bani, un fenomen pe care l-am numit mai târziu bișniță (de la business;)) Abia după revoluție cei care au dorit de multă vreme să poată călători pentru a vedea lumea, au început să o și facă, iar tinerii de astăzi s-au trezit cu acest element ca făcând parte dintr-un stil de viață!

Dacă îmi amintesc bine, prima mea ieșire a fost una pe cont propriu, 3 zile la Budapesta, apoi 3 zile la Praga. Am călătorit cu trenul și am dormit la particulari. Am vizitat muzee, am fost la biserici și catedrale importante (Loretta și Sf. Vit la Praga, Matyas Templom la Budapesta), m-am plimbat. Ambele erau foarte curate, oamenii civilizați. Limba cu care m-am descurcat mai bine atunci a fost limba germană.

Cum vedeţi acum acel loc, după ce aţi vizitat câteva zeci de ţări de pe patru continente?

Faptul că am văzut atâtea alte locuri între timp nu a schimbat cu nimic părerea mea despre cele două capitale europene. Merg și acum, cu mare plăcere, în oricare dintre ele.

Care este cel mai departe loc de ţara noastră în care aţi întâlnit români?

Canada și SUA, rude pe care le-am vizitat și prietenii acestora, români.

În ce loc vă doriţi oricând să vă reîntoarceţi?

Coreea de Sud, Japonia, Austria, Anglia

Ce destinaţii de vacanţă aveţi pe viitor?

Greu de spus pentru că condițiile materiale s-au schimbat odată cu pensionarea. In plus, mai apar probleme de sănătate. Pentru anul viitor mă gândesc totuși la o ședere mai lungă de o zi-două la Istanbul, poate combinat și cu altceva. In rest, cred că voi rămâne mai aproape de casă: Grecia, Croația, Austria. In toate sunt foarte multe locuri pe care aș dori să le văd. Sunt tentante și programele pentru seniori, oferite de agențiile de turism. Probabil voi face și mai multe călătorii prin țară. Nu am încă ceva foarte clar conturat, voi vedea.

Adriana Ritt: Top 10 răspunsuri

Cel mai interesant loc din afara Europei: Japonia
Cel mai frumos oraş european: Viena
Cel mai interesant obiectiv turistic: Parcul istoric Sukhotai, Thailanda
Un loc în care ați putea locui: Anglia
O destinaţie recomandată cuplurilor tinere: Praga pentru un city break, Croația pentru o vacanță
O destinaţie recomandată românilor cu buget redus: oriunde, dacă se organizează corespunzător
Un loc în care nu te-ai mai întoarce: nu există un asemenea loc
Cel mai frumos loc din România: Bucovina
Cel mai frumos peisaj: Retezat
Un loc cu oameni minunaţi: acolo unde îi descopăr într-o călătorie anume:)

 

Citeşte şi: Interviul Săptămânii: Răzvan Pascu, Interviul Săptămânii: Ramona PârâianuInterviul Săptămânii: Mario Csipai şi Interviul Săptămânii: Alexandra Irimia


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.