Interviul Săptămânii: Daniel Schinteie povesteşte despre comoara din oraşul fantomă

Interviul Săptămânii: Daniel Schinteie povesteşte despre comoara din oraşul fantomă
 

Chiar dacă în ultima perioadă oraşul Anina şi împrejurimile acestuia au apărut pe coperţile ziarelor doar în topul comorilor româneşti lăsate în paragină, chiar dacă adesea zona este comparată cu o epavă, o ruină sau cu o comoară pierdută, chiar dacă în ultimul timp s-a scris despre acest oraş fiindcă că este printre puţinele din europa care nu au un spital, un cabinet de gardă sau o farmacie, încă există oameni care văd şi cred în latura "phoenix" a acestuia, implicit şi a împrejurimilor...

Daniel Schinteie este unul din oamenii care crede în potenţialul Aninei şi care a decis să investească timp şi suflet pentru a arăta lumii întregi acest lucru. Este unul dintre puţinii oameni care au curajul să "urle" despre frumuseţea Aninei şi împrejurimile acesteia, chiar dacă din exterior pare o luptă cu morile de vânt.

De ce ai ales să promovezi Anina, un oraş atât de constroversat?

Având în vedere că am trăit aproape toată viața în Anina, am fost conștient de potențialul turistic mare al zonei şi am văzut că nu există nicio pagină de Facebook care promovează acest oraș ca și centru turistic.

Despre Anina se vorbea doar pe paginile care promovau Munții Banatului ca un întreg. Pentru că am studiat 5 ani turismul la Universitatea de Vest din Timișoara, am considerat că în felul acesta pot să îmi ajut orașul natal să devină cunoscut la adevărata lui valoare. Din păcate eu lucrez în Germania, iar acesta este cam singurul mod prin care pot să contribui la dezvoltarea turismului din acest oraș.

Mai exact, ce anume faci pentru a promova această zonă şi cine te ajută?

În ziua de azi cam toată lumea are o pagină de Facebook. Obișnuiam să glumesc cu prietenii mei spunând că dacă nu ai pagină de Facebook, nu exiști. Tocmai de aceea am considerat că este o cale bună de a promova Anina prin intermediul acestei rețele și uite așa am înființat pagina intitulată "Turism în Anina".

Apoi, am început să cutreier internetul după poze, filmulețe și informații din zonă. Încetul cu încetul am cunoscut diverși oameni care acționau oarecum în același domeniu și mi-am făcut o rețea de "noi prieteni". Prin aceşti "noi prieteni" mă refer la fotografi, practicanți de sporturi extreme, angajați ai primăriei din Anina, jurnaliști și alți deținători de pagini care promovează turismul la nivel regional sau chiar și național. Puțin mai târziu am înființat și un grup intitulat tot "Turism în Anina", unde mi-am propus să adun oameni interesați de viitorul turistic al oraşului și unde putem veni cu idei, poze şi informații, care să fie postate pe pagina cu același nume.

Care sunt planurile tale de viitor şi ce îţi doreşti să obţii pentru oraşul Anina?

În primul rând doresc să ajung la cât mai mulți oameni prin intermediul acestei pagini și desigur sa îi conving că se merită să viziteze zona.

Pe langă atragerea turiștilor, pagină mai are ca scop și să "deschidă ochii" localnicilor, care într-o proporție destul de mare nu realizează ce potențial turistic mare are orașul lor. Mulți nici măcar nu au vizitat unele dintre obiectivele importante ale zonei, care sunt chiar sub nasul lor. În felul acesta poate că mulți își vor transforma casele în pensiuni. Din cauza faptului că mulți localnici sunt plecați în străinătate, casele acestora rămân nefolosite, iar transformarea lor în unități de cazare ar aduce beneficii economice atât proprietarilor cât și orașului.

Un alt obiectiv este atragerea de investitori în domeniul turismului. Sper ca prin intermediul paginii "Turism în Anina" să evidentiez faptul că există un potențial mare în acele locuri, astfel încât investitorii să fie interesați de zonă și să ridice afaceri în domeniu. Degeaba este zona foarte frumoasă, dacă vin turiștii și nu au unde să se cazeze, sau nu au de unde să închirieze echipamentul necesar practicării activităților dorite.

În concediul de anul viitor mi-am propus împreună cu băieții de la "Slackline Timișoara" și cu alți tineri din oraș și de la Primăria Anina, să realizam mai multe filmulețe de promovare a zonei.

Scopul este de a transforma Anina într-un centru turistic pentru Munții Banatului, dintr-un fost oraș industrial, care trece printr-o perioadă economică grea, datorită închiderii minelor și implicit a tuturor activităților adiacente.

Ce are deosebit zona Aninei de restul ţării?

Cred că cel mai important element este relieful carstic din Munții Aninei, care este într-adevar deosebit. Aici întâlnim o sumedenie de cascade spectaculoase, unele dintre ele se numară printre cele mai frumoase din țară și chiar din lume. Râurile au săpat în munți chei spectaculoase și sălbatice, în care întâlnim cu mult peste 1000 de peșteri, unele dintre ele celebre la nivel național.

Salbaticia este la ea acasă în Anina! La poalele Munţilor Semenic, în apropiere de Anina există cea mai întinsă pădure virgină de fag din Europa, unul dintre motivele pentru care au fost înființate cele două parcuri naționale: "Semenic - Cheile Carașului" şi "Cheile Nerei – Beușnița". Anina este plasată exact între cele două parcuri, de aceea poți să ai acces rapid la toate obiectivele situate în cele două parcuri.

Istoria bogată este de asemenea un element important. Aș începe cu Peștera Ponor - Plopa sau Peștera cu Oase, unde s-au descoperit cele mai vechi oseminte ale omului modern din Europa, numit "Ion din Anina", cu o vechime de aproximativ 40.000 de ani.

Nu vreau să uit de vestita cale ferată Oravița - Anina, care este cea mai veche cale ferată montană din țară și probabil cea mai frumoasă. Foarte interesantă este și bogăția culturală a orașului. Aici se întâlnesc oameni din foarte multe etnii, preponderent austrieci, cehi, români din toate colțurile țării, sârbi, croați, rromi, unguri etc.

Ne poţi face un Top 5 a celor mai importante obiective turistice din zona oraşului Anina?

Îmi este foarte greu să fac un top 5, fiindcă zona este foarte bogată în obiective turistice. O să fac un top 5 al obiectivelor, care conțin la rândul lor alte câteva zeci de obiective.

1. Calea ferată Oravița - Anina: care străbate un peisaj de basm, 14 tuneluri săpate în stâncă, 10 viaducte, pășuni izolate în munți, pădure virgină, zone prăpăstioase;

2. Cheile Buhuiului: unde găsim Lacul Buhui, Lacul Mărghitaș, Peștera Buhui (cel mai lung curs de apă subteran din țară) și multe alte peșteri;

3. Cheile Carașului: zeci de peșteri, cascade spectaculoase, stânci impresionante;

4. Cheile Minișului: vestita cascadă Bigăr, Lacul Gura Golumbului, Lacul Tăria, Peștera cu Oase unde a fost descoperit "Ion din Anina" și multe alte peșteri;

5. Cheile Gârliștei: un peisaj foarte sălbatic și multe peșteri.

Ce recomandări ai pentru oficialităţi, legate de promovarea oraşului Anina?

Pot să spun că sunt pe aceași lungime de undă cu ei. În momentul de față conducerea orașului Anina face eforturi pentru schimbarea aspectului acestuia. Știu că lucrează la câteva proiecte imortante legate de turism.
Vor să înființeze un muzeu al mineritului la fosta intreprindere minieră, o să primească Fonduri Europene pentru realizarea unui ștrand modern. Un proiect mare la care se lucrează acum, care urmează să se realizeze tot prin Fonduri Europene este reînființarea unei vechi căi ferate pentru mocăniță, pe Valea Minișului, iar la capătul acestei linii ferate se vrea realizarea unei mici stațiuni turistice.

Din ce știu eu lucrurile se miscă bine acum la Primăria Anina, dar este nevoie și de răbdare, fiindcă sunt bani puțini și primăria mai este pentru moment implicată în reabilitarea școlilor din Anina și în alte câteva proiecte.

Cu ce oraş din străinătate ai asocia Anina şi de ce?

Îmi este greu să aleg un oraș din Europa, fiindcă nu cunosc niciun oraș celebru pentru turism care se mulează perfect pe caracteristicile Aninei.

M-am gândit serios la un oraș din zonă Ruhr în Germania. Motivul este că acolo orașele au trecut prin ce trece Anina acum, dar cu multe decenii în urmă. Și acea regiune se baza pe minerit și alte activități adiacente, iar când s-au închis minele și industria siderurgică, orașele au trebuit să se reinventeze. Din mine au făcut muzee, au dezvoltat alte activități industriale și turistice, iar acum reprezintă mari aglomerări urbane. Dar având în vedere că Anina este înconjurată de relief carstic, o să aleg orașul Slunj din Croația.

 

Acest oraș este apropiat ca mărime de Anina și este înconjurat de un relief carstic spectaculos. Este de ajuns să menționez prezența vestitului Parc Național Lacurile Plitvice, unde se întâlnesc lacuri carstice, cascade, chei și peșteri, la fel ca în Munții Aninei.

Cât timp şi de ce anume are nevoie Anina pentru a ajunge la nivelul (oraşului pe care l-ai ales)?

Cred că în următorii 10 ani se poate ajunge la nivelul orașului Slunj. Esențiale sunt investițiile în infrastructura de transport, în infrastructura turistică (pensiuni, hoteluri, ștranduri, centre de îchiriere de echipamente etc), un marketing puternic și nu în ultimul rând protejarea patrimoniului natural și cultural, care începe să se degradeze din cauza lacomiei unora sunt primii paşi.

Top 10 răspunsuri cu Daniel Schinteie:

Cel mai interesant loc din afara Europei: Pădurea Amazoniană
Celmai frumos oraş european: Barcelona
Cel mai interesant obiectiv turistic: Sagrada Familia
Un loc în care ați putea locui: Anina
O destinaţie recomandată cuplurilor tinere: Grecia
O destinaţie recomandată românilor cu buget redus: Banatul Montan
Un loc în care nu te-ai mai întoarce: Belgrad
Cel mai frumos loc din România: Brașov
Cel mai frumos peisaj: Cascada Akaka din Hawaii
Un loc cu oameni minunaţi: Maramureș


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.