Elveția/Franța: circuit în jurul lacului Geneva (Léman)

Elveția/Franța: circuit în jurul lacului Geneva (Léman)
 

(Cantonul Genève, Cantonul Vaud, Regiunea Rhône-Alpes).

Lung de 72 km și lat de 13 km, adânc de 310 metri, lacul de origine glaciară Geneva (numit de francezi Léman), situat pe granița franco-elvețiană, este cel mai mare de acest gen din vestul Europei. Principalul său afluent este Ronul, vărsarea sa fiind pe teritoriul orașului Geneva. Propun azi un circuit în sens orar în jurul său, circuit aparte prin aceea că va trece pe teritoriul a două țări: Elveția și Franța.

Pornim turul evident din Geneva, capitală a Republicii-Canton cu același nume, al doilea oraș ca mărime al Elveției, centrul finanțelor și al protestantismului calvin, un oraș al parcurilor (310 hectare înverzite, adică 20% din teritoriu), mai modest însă în ceea ce privește oferta turistică. Venind dinspre suburbia Onex, intrăm în zona de joncțiune a râurilor Rhône și l'Arve (numită chiar așa, La Jonction), de unde, spre dreapta, ajungem la punctul de pornire în circuitul nostru citadin, Universitatea (fondată de Jean Calvin în 1559), mai exact clădirea Uni-Bastions, construită între 1868-1871, ce adăpostește facultățile de litere și teologie. În spatele acesteia, dincolo de parcul Promenade des Bastions, se găsește Monument international de la Réformation (sau mai simplu Mur des Réformateurs), monument lung de 100 metri, lipit de fostele ziduri ale orașului, construit în 1909 pentru a aniversa 400 ani de la nașerea lui Calvin și 350 ani de la fondarea Universității.

Lacul Geneva

Geneva: Vedere parțială a Monumentului Reformatorilor, în prim-plan statuia regelui Wilhelm I Taciturnul (al Țărilor de Jos), iar central grupul conducătorilor Reformei (Farel, Calvin, de Bèze și Knox).

La capătul nordic al monumentului, ieșim în Place de Neuve, unde vedem spre est Conservatorul de Muzică (fondat în 1835 de François Bartholoni) iar spre nord Le Grand Théâtre (inaugurat în 1879) și Musée Rath (într-un edificiu construit între 1819-1826).

Lacul Geneva

Geneva: Teatrul Mare, cu statuia ecvestră a Generalului Dufour.

Lacul Geneva

Geneva: fațada Muzeului Rath, cu vedere de-a lungul străzii De la Corraterie.

Urcăm ușor în Orașul Vechi / Orașul de Sus (Cité) pe Rampe de la Treille, facem stânga pe lângă un bastion posterior al Primăriei, cu aspect medieval și ceas solar, unde funcționează din 1808 cafeneaua Papon, și intrăm pe sub un portal neoclasic în Rue Henri-Fazy. Ajungem imediat la Ancien Arsenal (fost depozit militar între 1720-1877, actualul sediu al Arhivelor Statului, sub arcadele căruia cinci tunuri amintesc de istoria agitată a orașului), în fața căruia se ridică Primăria (Hôtel-de-Ville), construită în etape din 1455 și până în sec. XVII (azi sediul Cantonului Geneva).

Lacul Geneva

Geneva: Vechiul Arsenal, inițial o piață în aer liber, acoperită în sec. XV și completată cu arcade din 1588.

Lacul Geneva

Geneva: Rampa de acces în Primărie, construită în sec. XVI.

Continuăm pe lângă Vechiul Arsenal pe Rue du Puits-Saint-Pierre, unde riscăm să lăsăm neobservată, imediat pe stânga la nr. 6, cea mai veche casă din Geneva (Maison Tavel, sec. XIV, azi Muzeul Orășenesc). Spre dreapta, intrăm imediat în Cour de Saint-Pierre, piața din fața catedralei protestante cu același nume, fostă catedrală (sec. IV) a episcopilor de Geneva, care a fost de mai multe ori reconstruită între sec. XII-XV. Interiorul adăpostește câteva elemente de atracție: scaunul lui Calvin, vechile strane și vitralii catolice păstrate (din rațiuni economice) de luterani, capela Macabeilor (chapelle des Macchabées, 1405-1406), mormântul lui Henri II de Rohan. Am continuat vizita cu o ascensiune de 200 trepte pe scara în spirală din turnul de sud, unde ajungem în sala-observator a pazei contra incendiilor, perfect utilată inclusiv cu toalete. Trecem apoi prin turnul-săgeată median pe un pasaj până în turnul de nord, de unde avem o imagine excelentă la 360° a orașului și lacului Geneva și, în plus, putem admira și imensul clopot de șase tone La Clémence (1407), cel mai mare dintre cele 45 clopote ale catedralei.

Lacul Geneva

Geneva: vedere a Catedralei Saint-Pierre (protestantă din 1535), cu portalul neoclasic adăugat în sec. XVIII.

Lacul Geneva

Geneva: detaliu al stranei (scaunele din cor) realizate în sec. XV.

Lacul Geneva

Geneva: plafonul capelei Macabeilor.

Lacul Geneva

Geneva: vedere spre rada portului Geneva (cu al său jet de apă) și Lacul Léman, din turnul de nord al catedralei.

De la catedrală, începem să coborâm spre lac; trecem pe lângă Temple de la Madeleine (biserică din sec. XV, cu o excelentă acustică) și ajungem pe malul lacului în Grădina Engleză (Le Jardin Anglais) unde ne atrage atenția Ceasul Floral (horloge fleurie) amenajat în 1988 pentru a 125-a aniversare a Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR).

De aici schimbăm peisajul, mergând pe malul de est al lacului, pe Quai Gustave Adolf, cu intenția de a traversa lacul și a vizita partea de vest a orașului profitând de o excelentă facilitate locală: curse regulate cu vaporașe (numite Mouettes, operate de firma MGN – Mouettes Genevoises Navigation) care trec lacul plecând din cinci debarcadere, la fiecare 10 minute. De pe chei admirăm mai îndeaproape simbolul orașului, jetul de apă (numit chiar așa Jet d'eau de Genève) ce servea inițial ca vană de siguranță pentru supra-presiunea din rețeaua de alimentare cu apă (1886), re-creat în 1891 în acest loc din golf din rațiuni estetice și turistice.

Vom traversa rada portului în zig-zag, avansând continuu spre nord, prima trecere o facem pe linia M2 (de la Eaux-Vives până la Paquis, malul de vest), de aici cu altă linie, M3, înapoi pe malul estic, dar mult mai la nord, la Port-Noir (Genève-Plage), de unde mergem încă odată spre vest cu linia M4, și ajungem la punctul final pe malul drept, debarcaderul Genève-De-Châteaubriand. Am avut așadar plăcerea unei plimbări destul de lungi pe apă, ne-am și odihnit, și în plus din rada portului am avut perspective noi asupra cartierelor orașului.

Lacul Geneva

Geneva: vedere a jetului de apă și a malului estic al lacului, de la debarcaderul MGN de la Paquis, din fața hotelului Kempinski.

Lacul Geneva

Geneva: Orașul Vechi, dominat de Catedrala Saint-Pierre, văzut din rada portului Geneva, de pe traseul M3 al Mouettes-lor.

La ieșirea din debarcader ajungem într-un vast spațiu înverzit; sunt de fapt patru parcuri consecutive, contigue pe malul drept al lacului, Parc Mon Repos, Parc de La Perle du Lac, Parc Moynier, Parc Barton și Parc William Rapard. Noi ieșim spre oraș prin parcul Moynier, unde se înalță vila construită în 1846 de Gustave Moynier, unul din fondatorii Crucii Roșii (azi sediul Academiei de Drept Internațional Umanitar). 

Lacul Geneva

Geneva: Vila Moynier, din parcul cu același nume.

Lacul Geneva

Geneva: cartierul Eaux-Vives văzut prin teleobiectiv din Parcul Moynier. În fundal, Mont Salève (1379 metri, numit și Balconul Genevei) cu emițătorul TV.

Continuăm din parcuri spre est pe Avenue de la Paix pentru a arunca un ochi din curiozitate la câteva dintre celebrele instituții găzduite de acest oraș. Lăsăm în stânga sediul UNICEF, apoi trecem pe lângă sediul modern al WMO (Organizația Meteorologică Mondială), pe lângă gara Geneva-Sécheron, pentru a ajunge în moderna piață din fața sediului european al Națiunilor Unite ONU (situat în Parc de l'Ariana), piață dominată simbolic de sculptura unui imens scaun cu un picior rupt.

Lacul Geneva

Geneva: sediul european al ONU, fost sediu al Societății Națiunilor, construit în anii 1920 în parcul Ariana.

În jur sunt multe clădiri din sticlă și oțel, dar deja m-am săturat de modernități; alte obiective nu mai sunt în această parte de oraș (în afara Muzeului Internațional al Crucii Roșii). O luăm înapoi spre centrul vechi coborând mai mult de un kilometru până pe malul Ronului, la Pont de l'Île, un toponim care se referea inițial la singurele două poduri ce uneau malurile peste insula din mijlocul râului, poduri azi legate indisolubil într-un singur spațiu. Insula a fost prima zonă locuită în istoria orașului, dar azi e încărcată cu clădiri multietajate ce înghesuie ultima relicvă  trecutului - Tour de l'Île, singurul supraviețuitor din vechiul castel fortificat al insulei (sec. XIII).

Lacul Geneva

Geneva: vedere din Place Bel-Air spre insula de pe Ron; în dreapta Pont de l'Île, iar în centru Tour de l'Île, între clădiri moderne.

În partea de vest a insulei, de-o parte și de alta a podului Pont de la Coulouvrenière vedem două construcții interesante pe mijlocul Ronului. De la pod spre vest, o pasarelă conduce la Bâtiment des Forces motrices, fosta Uzină Hidraulică a orașului, azi sală de concerte (sala Théodore Turrettini). De la pod spre est o altă pasarelă (Promenade des Lavandières) duce la Vechea Piață (Halles de l’Île), în prezent legată și de insula principală.

Lacul Geneva

Geneva: clădirea fostei Uzine Hidraulice Coulouvrenière (construită între 1883-1892), azi sală de concerte.

Lacul Geneva

Geneva: clădirea fostelor Hale ale Insulei, azi spațiu de alimentație publică. În dreapta, o parte din Pont de l'Île.

Capătul estic al insulei mari este legat de o construcție în mijlocul râului (aflată la rândul ei pe alt pod, Pont de la Machine), ridicată la 1840 pentru aprovizionarea cu apă a orașului, azi centrul expozițional Cité du Temps.

Lacul Geneva

Geneva: vedere de pe Pont des Bergues spre Pont de la Machine cu centrul de expoziții Cité du Temps. Clădirile masive din spate sunt pe insulă (în prim-plan, Banca Cantonală a Genevei) 

Nu e vechi dar e destul de pitoresc acest arhipelag tehnologic situat în gura de vărsare a Ronului în Lacul Geneva; dar s-a făcut târziu și ne întoarcem prin Place de la Fusterie (unde se ridică Temple de la Fusterie, biserică barocă de la 1713-1715) spre locul de unde am pornit dimineață, încheind circuitul în oraș.

Este momentul să începem circuitul în jurul lacului; o vom face în sens orar, pe malul nord-estic (numit și La Côte), apoi pe cel sud-vestic. La Versoix (localitatea unde a locuit M.S. Regele Mihai I între anii 1947-2000), părăsim cantonul Genevei, pentru a intra în alt canton francofon, Vaud. Nu ne convinge primul obiectiv istoric care urmează, castelul Coppert (sec. XVIII, actualmente muzeu), astfel că oprim doar la Nyon, vechiul Noviodunum roman, localitate dotată cu două muzee și un castel medieval. Din parcarea de lângă micul port al satului (lângă care se găsește Musée du Léman) se urcă spre castel (există și ascensor !) printr-un parc impecabil cu un mic pârâu șerpuit perfect realizat. Forma actuală a castelului datează din sec. XVI, iar înauntru este un alt muzeu, de istorie și de porțelanuri. Din fața castelului, o alee umbrită de arbori bătrâni (Promenade des Vieilles Murailles), continuă pe aceeași cotă de nivel și duce la o platformă dominată de trei coloane ale unui templu roman; în spate se pot vizita Basilica și Muzeul Roman.

Lacul Geneva

Nyon: vedere a castelului de pe Promenade des Vieilles Murailles (mai exact, de pe rampa de acces spre ascensorul din sat).

Lacul Geneva

Nyon: vedere a castelului din Place du Château (dinspre est)

Lacul Geneva

Nyon: vedere a lacului Leman de la castel; în dreapta, ascensorul modern din sat și în fundal, portul.

Lacul Geneva

Nyon: vestigii ale Coloniei romane Iulia Equestrus (al cărei centru politic era Noviodonum), pe platforma din fața Muzeului Roman.

Pe drumul spre următorul obiectiv, oprim la Gland pentru a fotografia o parte dintr-o linie anticar, care ne reamintește că pașnica Elveție era (încă până prin 2000) una dintre cele mai fortificate țări ale zonei... Construită între 1937-1941 în fața amenințărilor germane, linia (oficial numită Ligne fortifiée de la Promenthouse, dar botezată de localnici La ligne des Toblerones, este evident de ce...) constă din 2700 dinți de dragon cântărind câte 9 tone și se întinde pe 10 kilometri, de la Prangins la Bassins, trecând prin Gland, Vich și Begnins.

Lacul Geneva

Gland: patru dinți de dragon și o cazemată din linia anticar Toblerones... aflată în perfectă stare de întreținere. 

La 13 kilometri de Nyon, ajungem la Rolle,  unde se înalță exact pe malul lacului un castel medieval (construit în sec. XIII de contele Amadeus de Savoia), care, cel puțin la data vizitei în 2013, nu era deschis publicului (folosind mai ales pentru recepții și expoziții în cele câteva săli istorice păstrate). Ceva mai la sud de castel vedem insula artificială de 110 x 30 metri, Ile de la Harpe, ridicată în apele lacului între 1841-1842 pentru protejarea portului.

Lacul Geneva

Rolle: castelul, văzut dinspre parc, spre lac. 

Lacul Geneva

Rolle: castelul, văzut dinspre lac.

Încă 14 kilometri și ajungem la Morges, unde se înalță un alt castel medieval savoiard din sec. XIII, care adăpostește Muzeul Militar din Vaud, înființat în 1932, pe care l-am vizitat mai mult goniți de ploaia hotărâtă de afară. Este totuși interesant, cuprinde trei secții: muzeul artileriei, muzeul figurinelor istorice (acesta e deosebit, prin miile de soldați de plumb și alte figurine, grupate în diorame tematice) și muzeul jandarmeriei.

Lacul Geneva

Morges: vedere a castelului, arsenal militar între 1803-1871, când a fost parțial distrus de o explozie.

Lacul Geneva

Morges: vedere din curtea interioară a castelului.

Lacul Geneva

Morges: unul din zecile de exponate mari din muzeul artileriei: tun de munte de 75 mm, model 1906.

Lacul Geneva

Morges: o dioramă tematică, reunind o parte din miile de figurine.

Alături de castel (care se află și el pe malul lacului), se întinde vechiul port militar și comercial, fortificat prin construcția a două mari diguri de piatră, terminate la 1696 (la capătul cărora există două gherete, guérites, construite la 1702).

Lacul Geneva

Morges: castelul văzut de pe digul de piatră al portului vechi.

Lacul Geneva

Morges: intrarea în vechiul port fortificat, păzită de cele două gherete de la 1702.

De la Morges, amatorii de arhitectură medievală pot face o scurtă deviere de vreo 3 kilometri spre interior, până la Vufflens-le-Château, unde se găsește evident castelul cu același nume (construit între 1395-1420), înconjurat de plantații de viță-de-vie. Din păcate este privat și nevizitabil (este locuința familiei de Saussure), așa încât trebuie să ne mulțumim cu o privire din exterior. 

Lacul Geneva

Vufflens-le-Château: castelul văzut din șosea. Partea din stânga (donjonul de 60 metri cu patru turnuri) nu a fost niciodată finalizat; este locuibil doar castelul din dreapta, cu patru turnuri de colț.

Următorul mare obiectiv ar fi orașul Lausanne. Am ajuns de două ori pe aici și de fiecare dată ceva ne-a împiedicat să-l vizităm pe jos, așa că lăsăm pe alții să povestească... Singura părere, poate subiectivă, este că cel mai important obiectiv al orașului pare a fi Catedrala Notre-Dame (1275), situată sus pe o înălțime dominantă a orașului, de unde perspectiva trebuie să fie remarcabilă.

Așadar, continuăm itinerariul pe malul de nord al lacului. Trecem prin renumita zonă viticolă Lavaux; pentru a înțelega mai bine despre ce e vorba, părăsim drumul principal (Route Cantonale) și urcăm pe îngustele drumuri agricole dintre cătunele cocoțate pe dealuri (Villette, Cully, Riex, Rivaz...) și plantațiile lor de viță-de-vie. De aici avem o vedere panoramică a lacului, care ne răsplătește efortul strecurării prin îngustele străduțe.

Lacul Geneva

Cully: satul și lacul văzute de pe drumurile agricole dintre plantațiile de vie.

Lacul Geneva

Cully: imagine de ansamblu a viilor din regiunea Lavaux

Lacul Geneva

Rivaz: vedere spre Prealpi, Lacul Geneva și Château de Glérolles (menționat din sec. XI) cu viile aparținătoare.

Trecem de Vevey, de faimoasa stațiune Montreux (unde sunt, pe lângă clădirile și hotelurile fițoase, și două castele mai puțin cunoscute) și ajungem la Veytaux (3 km de Montreux), unde facem un popas mai lung pentru a vizita medievalul Château de Chillon (ridicat pe o insulă stâncoasă încă din sec. X, extins de conții de Savoia în sec. XIII). 

Lacul Geneva

Veytaux: vedere dinspre nord a castelului Chillon; pe zidul spre lac se mai vede încă o frescă în culorile Bernei (stăpâna locului între 1536-1798).

Lacul Geneva

Veytaux: castelul Chillon văzut dinspre intrare. În stânga este Turnul Ceasului, urmează trei turnuri rotunde de apărare, iar în fundal, donjonul.

După intrare, trei curți interioare se succedează: Curtea de jos (La "basse-cour"), plină de agitație, înconjurată de serviciile castelului, apoi Curtea Castelanului (La cour du Châtelain) și în fine La Cour d'honneur, care era rezervată conților, apoi ducilor de Savoia și suitei lor. 

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: prima curte interioară; în stânga este baza Turnului Ceasului, iar în față vechile grajduri din sec. XVI. Sus, se vede o parte din circuitul gărzilor (Chemin de ronde)

Interiorul se vizitează, având 32 puncte de informare; pentru început pătrundem în  prima curte interioară, iar de aici în subterane (pivnițele din sec. XII-XIII folosite inițial ca închisoare, apoi ca magazii), unde putem vedea coloane și arcade gotice amintind de marile catedrale, dar prinse direct în stâncă, grafitti pe pereți, locuri de tortură și, mai ales, semnătura scrijelită în stâncă a lordului Byron, care a vizitat castelul la 1816, fiind inspirat de istoria acestuia să scrie The Prisoner of Chillon. Tot din prima curte se poate ajunge în cripta Vechii Capele sau în camera cu macheta castelului.

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: aspect din pivnițele construite direct pe stâncă.

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: semnătura Lordului Byron (1788-1824), pe un stâlp din pivnițele castelului.

Din a doua curte interioară intrăm la parter în Sala Castelanului (Salle du Châtelain), sală de mese cu interesante elemente medievale, în primul rând cele două coloane din trunchiuri unice de stejar (monoxili), datând de la 1270, apoi tavanul casetat din sec. XV și două uși renascentiste de la 1586. 

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: Sala Castelanului: se văd cei doi stâlpi originari din stejar monoxili (extrem de rari) și plafonul casetat din sec. XV.

Urcăm la etaj, deasupra acestei mari săli, și vizităm o serie de încăperi rezidențiale consecutive, în care multe mobile și obiecte contemporane sunt aduse din alte regiuni. Prima este Aula Nova (numită așa la 1279) cu un foarte rar întâlnit tavan lambrisat, arcuit în semicerc (reconstruit în 1925-1926); folosește azi drept expoziție de mobilier vechi. Trecem apoi printr-o anticameră și ajungem la Camera Berneză (La chambre bernoise), în fapt un dormitor cu o sobă din piatră de la 1624 și puține decorațiuni murale din sec. XVII și apoi la Camera de Oaspeți (La chambre des hôtes) cu decorațiuni murale din sec. XVI. Urmează, tot la etaj dar în alt corp de clădire contiguu, Aula Magna Superiore (sauLa salle des armoiries), o încăpere vastă, folosită de bernezi ca sală de recepții (azi pentru expoziții), în care pereții sunt pictați cu o friză cu semne heraldice, pictură începută în sec. XVI (peretele de sud) și terminată de-abia în 1918 (peretele de nord). Mai remarcăm plafonul lambrisat casetat și șemineul din sec. XV. Urmează Camera Domini (a ducelui, sec. XIII), camera de baie și latrinele din sec. XIII, iar în capătul aripii de vest, Sala Lambrisată (Salle boisée), probabil folosită de femeile Casei de Savoia în sec. XIV. De aici, pătrundem în alte două spații aflate la etaj, Ancien pelium, fostă sală atelier în Evul Mediu, acum curte interioară, și Capela Saint-Georges

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: Camera Berneză; patul cu baldachin din sec. XVII a fost adus din cantonul Valais.

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: Aula Magna Superiore, peretele de sud cu friza heraldică din sec. XVI, executată de bernezul Andreas Stoss.

Coborâm în Curtea de Onoare, de unde vizităm Aula Magna Inferiore, echivalentul de la parter al sălii deja vizitate la etaj, a folosit inițial drept sală de justiție (apoi ca moară și presă) și a fost restaurată la 1898; și-a păstrat plafonul și șemineul originale din sec. XV. În continuarea parterului mai sunt camere rezidențiale, primele două contigue, Chambre d'Allinges (dormitor, apoi depozit) și Camera Torturii (garderobă, apoi cameră de interogatoriu), iar la capătul aripii de locuit, Camera Nova, cu o sobă datând din 1602. În continuare, exact sub Ancient pelium se găsește o încăpere vastă, numită Domus clericorum (Casa Clericilor), sală administrativă din sec. XII, distrusă în sec. XVI și complet restaurată în sec. XX. Circuitul interior se încheie cu Sala Machetelor și Corps de Logis (depozit, apoi închisoare).

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: vedere a Curții de Onoare (a treia).

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: Aula Magna Inferiore, sală ce poate fi închiriată pentru concerte sau manifestări.

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: Sobă din Camera Nova, cu blazonul familiei Lutry.

Circuitul vizitei continuă în exterior, urmând traseul circuitului de gardă, prin pasaje acoperite, culoare și terase. Plecăm din Curtea a 4-a (numită și Cour de courtine), un spațiu defensiv interesant și rar întâlnit, trecem printr-un turn de apărare pentru a ajunge la Logia parlamenti, spațiu semideschis, lojă unde între sec. XIII-XV se acordau audiențe și se exercita justiția (azi e o mini-expoziție de piese vechi de artilerie). Continuăm pe același Chemin de ronde de-a lungul coridoarelor de lemn suspendate și acoperite cu țiglă, trecem de alt turn de apărare rotund (Turnul Porții), apoi peste poarta de intrare ajungem în turnul masiv de apărare, pătrat, din colț (numit și Turnul Ceasului). De aici, trecem peste vechile grajduri (din prima curte), apoi peste zidul despărțitor dintre curțile 1 și 2 pentru a ajunge în Donjonul ridicat pe mijlocul stâncii, ce atinge 26 metri înălțime (construit între sec. XI-XIII). Din vârful acestuia (de fapt de-a lungul întregului traseu al gărzilor) avem perspective minunate asupra curților interioare ale castelului și asupra lacului, localității Villeneuve și Prealpilor.

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: curtea a 4-a defensivă, cu circuitul gărzilor (Chemin de ronde), turnuri și elemente de apărare.

Lacul Geneva

Veytaux / Chillon: vedere din Donjon, spre sud. Se vede prima curte, cu Turnul Ceasului și al Porții și coridorul gărzilor de-asupra zidului dintre primele două curți.

Continuăm turul lacului prin Villeneuve, ieșim din cantonul Vaud trecând printr-o îngustă fâșie a cantonului Valais, iar la Saint-Gingolph părăsim teritoriul elvețian și pătrundem în Franța (departamentul Haute-Savoie), țară prin care continuă și se finalizează turul nostru. Continuăm pe șoseaua departamentală D1005 exact pe malul și la nivelul lacului, traversând două stațiuni balneare renumite: Évian-les-Bains și Thonon-les-Bains (dotate cu hoteluri și stabilimente balneare centenare, cinci castele diferite, multiple monumente și o deltă a râului Dranse). 

Lacul Geneva

Évian-les-Bains: vedere a lacului Léman de pe D1005, din dreptul fracțiunii Neuvecelle.

Dar obiectivul nostru este altul, și îl atingem după numai câțiva kilometri: pitorescul sat Yvoire. Descoperim un sat medieval încântător (atestat în 1306), chiar dacă exclusiv turistic-comercial, format din câteva zeci de case vechi de piatră acoperite cu perdele de iederă și flori roșii la balcoane (satul are eticheta Ville fleurie), îngrămădite pe un pseudo-promontoriu intrând în lac. O mare parcare se găsește chiar la intrarea în satul medieval, de unde accesul e facil pe una dintre cele două porți ale satului: Porte de Rovorée (cu intrare din Rue des Bouchets, aflată imediat lângă parcare) și Porte de Nernier (unde se intră din Rue des Remparts, cam 200 metri mai spre vest de prima).

Lacul Geneva

Yvoire: Porte de Rovorée, văzută din exteriorul burgului.

Lacul Geneva

Yvoire: Porte de Nernier, văzută din exteriorul burgului.

Sunt doar câteva străzi în sat, pline de culoare și buticuri amenajate rustic, care inevitabil conduc spre malul lacului, acolo unde găsim un mic port de agrement, alături de castelul local (Le château d'Yvoire). Castelul a fost construit în 1306 de contele Amedeo V de Savoia, fiind ulterior martor la multe războaie medievale. În 1592 a fost parțial distrus de armata Republicii Geneva (rămânând doar actualul donjon), dar a fost reconstruit în sec. XX. În spatele său, vechea grădină de zarzavat a fost transformată în grădină botanică turistică (Labyrinthe Jardin des Cinq Sens). Din port, pe malul opus poate fi bine văzut parcul și Villa Prangins aparținând de Golf club du Domaine Impérial din localitatea Gland (acolo unde am întâlnit fortificațiile Toblerone la începutul circuitului).

Lacul Geneva

Yvoire: "Les Gourmandises Savoyardes et Folies D'ours", magazin de produse regionale pe Rue des Boulangers.

Lacul Geneva

Yvoire: "L'Echoppe d'Yvoire", magazin de artizanat pe Rue de l'Église (care duce de la Poarta Rovorée, pe la biserică până la micul port)

Lacul Geneva

Yvoire: vedere din sat a castelului, înconjurat de grădini.

Lacul Geneva

Yvoire: vedere a castelului de pe digul de protecția al portului.

Lacul Geneva

Yvoire: Castelul și micul port (mai există un port mai mare, după promontoriu, care asigură rute de navigație pe lac)

Zece kilometri mai departe ieșim din Franța, pentru a reintra în Elveția, în cantonul Genevei, încheind astfel circuitul nostru.


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.