Drumetie la Lacul Bucura in Retezat

Drumetie la Lacul Bucura in Retezat
 

Articol realizat de prietena noastra Ally Alexandra. Articolul face parte din seria de articole inscrise la concursul Te trimitem 7 zile cu 7 prieteni la cabana in Retezat.

"Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din Romania si se afla in muntii Retezat la o altitudine de 2040 m". Acest lucru ni l-a povestit unchiul meu ce locuieste in oras Hateg. El ne-a propus ca in dimineata urmatoare sa ne echipam si sa mergem in acest  loc greu de ajuns.

Impreuna cu familia mea si cu un grup de prieteni am pornit dimineata devreme , cu o teama de a nu ne inatlni cu ursul si cu o stare euforica , spre acest loc plin de peisaje uimitoare ce le vezi numai in imagini.

Pe parcursul drumului pietruit si ingust ne-am oprit langa o tufa cu mure si am degustat aceste fructe aromate si foarte dulci. Pana in Poiana Pelegii am putut merge cu masina dar de acolo spre lacul Bucura a trebuit sa uracam pe jos. Am lasat masina in Poiana, ne-am luat rucsacele cu mancare si am luat-o la picior. Am parcurs aproximativ doua ore . Drumul a fost greu , obositor si plin de peripetii.

Aerul curat ne oxigena plamanii si ne facea sa uitam de agitatia orasului. Ajungand la lac am intalnit oameni deosebiti ce s-au oferit sa ne ajute incarcandu-ne sticlele cu apa ce erau pe terminate. Oamenii cu corturile stateau pe marginea lacului si priveau la magicul colt de natura. Am facut poze , am vazut cai salbatici si am zburdat  impreuna cu Helga , verisoara mea de numai 4 ani ce a mers pe jos tot drumul, pe intinsa poiana de langa. Se lasase un frig cumplit asa ca ne-am decis sa plecam.

La intoarcere am luat-o pe un alt drum unde un rau curgea in josul muntelui. Pietrele erau foarte alunecoase iar fratele meu , din neatentie ,  a alunecat si a cazut. El s-a accidentat la mana si s-a udat. Dar nu a fost nimic grav asa ca ne-am continuat drumul. Sub o piatra verisorul , Dani ne-a aratat ca este un sarpe. Asa  si era. Ne-am indepartat de el si am mai mers pe stanci pana am ajuns la drumul principal cu sageti ce ne ducea spre Poiana Pelegii.  La jumatatea drumului  am ramas fara apa.  Norocul nostru a fost un rau din care am putut lua apa rece ce izvoraste chiar din muntii Retezat.  Acea apa parca a fost trimisa din rai. Ne-a dat putere sa mergem mai departe si in sfarsit sa ajungem la masina. Intoarcerea am simtit ca a fost mai scurta si mai mult mai usoara.

Am plecat din Poiana Pelegii , dar aventura nu s-a terminat aici. Drumul se surpase. A  fost ingrozitor. A trebuit mergem pe marginea unei prapastii foarte adanci in care putem cade. Dar am trecut cu bine si de aceasta incercare si am ajuns acasa unde bunica ne astepta cu o ciorba excelenta ce mi-a adus aminte de zilele pe care le petreceam la bunici.

As face inca o data acest traseu montan pe care cu siguranta nu il voi uita niciodata dar voi fi mult mai pregatita si voi avea un echipament special pentru urcarile pe munte. Va  recomand acest traseu plin de lucruri neasteptate.

Daca ti-a placut articolul acorda-i autorului un vot de incredere (apasa LIKE) care ii poate aduce lui ALLY ALEXANDRA un concediu de 7 zile la cabana Pin Alpin in Retezat.


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.