Destinaţie de weekend: Mănăstirea Curtea de Argeş

Destinaţie de weekend: Mănăstirea Curtea de Argeş
 

"Pe Argeş în gios, / Pe un mal frumos, / Negru-Vodă trece / Cu tovarăşi zece: / Nouă meşteri mari, / Calfe şi zidari / Şi Manoli - zece, / Care-i şi întrece". Aşa începe Balada Meşterului Manole şi povestea Mănăstirii Curtea de Argeş. Lăcaşul de cult, situat în localitatea cu acelaşi nume, judeţul Argeş, este una dintre cele mai celebre mănăstiri din România şi este considerată o operă de arhitectură a ţării noastre.

De Mănăstirea Curtea de Argeş se leagă numeroase poveşti şi legende, dar nici una nu o întrece în popularitate pe Legenda meşterului Manole. Ridicată cu multă trudă şi sacrificiu, conform istoriei transmise prin viu grai, Mănăstirea Curtea de Argeş este un loc spiritual important al ţării noastre şi o destinaţie de pelerinaj de mare valoare istorică pentru patrimoniul cultural al ţării.

Scurt istoric şi localizare

Curtea de Arges

Fotografie preluata de pe www.travelsmartinfo.ro. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

Lăcaşul de cult se află la 36 de kilometri de Piteşti, în localitatea Curtea de Argeş, pe bulevardul Basarabilor, nr.1, fiind extrem de uşor de găsit. Delimitat de Bulevardul Basarabilor şi Strada lui Manole, domeniul monahal este o adevărată oază de linişte în mijlocul oraşului, iar la foarte mică distanţă de acesta se află Parcul lui Manole în care poţi bea apă din Fântâna lui Manole

Mănăstirea Curtea de Argeş a fost construită în perioada 1512-1517, la ordinul domnitorului Neagoe Basarab, care şi-a dorit "o biserică de o frumuseţe fără seamăn". Strâns legată de construcţia bisericii este Legenda Meşterului Manole, doar că povestea legendarului constructor din acea vreme nu este doar folclor. Din istoria vremii aflăm că Manole a existat, fiind un constructor armean, pe numele său real Manoli din Niaesia, care a mai construit la ordinul lui Neagoe Basarab o moschee, făcând astfel pofta Sultanului Baiazid al II-lea.

De ce să vizitezi Mănăstirea Curtea de Argeş

Curtea de Arges

Fotografie preluata de pe ro.wikipedia.org. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

Mănăstirea Curtea de Argeş este o operă arhitecturală de mare valoare pentru patrimoniul cultural al ţării noastre. Frumuseţea mănăstirii, detaliile arhitecturale şi decorul interior sunt unice în România. Pentru construcţia lăcaşului de cult s-a folosit calcar de la Albeşti şi marmură adusă din arhipeleagul grecesc. O misiune grea pentru perioada secolului al XVI-lea, când Grecia se afla sub dominaţie otomană, iar conducătorii turci nu permiteau folosirea materialelor scumpe la construcţia lăcaşelor de cult creştine, pentru a nu se ridica la înălţimea şi valoarea moscheelor.

Curtea de Arges

Fotografie preluata de pe ro.wikipedia.org. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

Mănăstirea Curtea de Argeş a fost finalizată după 5 ani de la începerea construcţiei, iar de-a lungul timpului a trecut prin mai multe etape de restaurare. Lăcaşul de cult a fost prădat şi avariat, transformat din construcţie princiară într-una regală, reconstruit şi redat credincioşilor. În perioada 1739 şi 1748, Mănăstirea Curtea de Argeş a fost scaun episcopal.

Legenda meşterului Manole

Cea mai populară legendă legată de Mănăstirea Curtea de Argeş este Legenda Meşterului Manole. Se spune că domnitorul Neagoe Basarab a tocmit cei mai buni meşteri ai vremii ca să construiască un lăcaş fără seamăn. Dar, ceea ce ei construiau ziua, se dărâma noaptea. Manole a visat că dacă-şi zideşte soţia în unul din ziduri, construcţia va rezista. A doua zi, când nevasta sa Ana a venit să-i aducă de mâncare, Manole a zidit-o pe latura sudică, iar noaptea, construţia nu s-a mai dărâmat.

Curtea de Arges

Fotografie preluata de pe ro.wikipedia.org. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

Legenda Meşterului Manole nu se termină aici. După finalizarea construcţiei, Neagoe Basarab, impresionat de grandoarea bisericii, i-a întrebat pe meşteri dacă pot construi o mănăstire şi mai frumoasă de atât. Răspunsul acestora a fost afirmativ, iar domnitorul a poruncit să li se ia scările, fiind lăsaţi pe acoperiş. Meşterii au murit în încercarea de a coborî de pe acoperiş. Se spune că în locul în care a căzut meşterul Manole a ieşit un izvor care reprezintă lacrimile lui.

Tu ce alte mănăstiri cu poveste din România cunoşti?


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.