Destinație de weekend: Chilia lui Dionisie Torcătorul, Buzău

Destinație de weekend: Chilia lui Dionisie Torcătorul, Buzău
 

La mijlocul secolului al XVI-lea, apar în zona Buzăului curente monastice ortodoxe care se exprimau prin amenajarea de biserici și chilii săpate în piatră. Acestea se numeau agatoane și erau locuite de monahii retrași din obște și care duceau un trai ascetic. Inscripțiile precreștine, cruci de Malta sau scrierile chirilice săpate în stâncă dovedesc existența milenară a acestora.

Scurt istoric și localizare

La aproximativ 3 kilometri de satul Nucu, comuna Bozioru, județul Buzău, în zona Culmii Ivănețului se află Chilia lui Dionisie Torcătorul. Accesul spre acest obiectiv se face cu mașina, pe ruta Buzău-Bozioru-Fisici-Nucu și apoi pe jos. Cel mai indicat este să găsiți o călăuză din zonă deoarece nu prea există indicatoare și trebuie să treceți chiar și prin curțile unor localnici.

Chilia lui Dionisie Torcătorul

Fotografie preluata de pe ecoaequilibrium.blogspot.ro. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

De ce să vizitezi Chilia lui Dionisie Torcătorul

Chilia lui Dionisie Torcătorul din România este o grotă săpată în stâncă la înalțimea de 4 metri. Accesul se face cu ajutorul unei scări din lemn, se poate vedea locul unde sprijinea scara. Camera are o înălțime de 1.8 metri, două ferestre, iar pe pereți se văd urme de daltă.

Cuviosul a trăit în această chilie peste 30 de ani ducându-și zilele în post și rugăciune, iar pentru a obține cele necesare traiului torcea lâna primită de la localnici. În fiecare săptămână, duminica, cobora la biserica din Sihăstria Fundătura. Sihastrul era foarte cunoscut în zonă și căutat pentru învățăturile și înțelepciunea sa. După moartea acestuia chilia a fost locuită de călugări până la jumatatea secolului al XIX-lea.

Chilia lui Dionisie Torcătorul

Fotografie preluata de pe ecoaequilibrium.blogspot.ro. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

Localnicii povestesc că în vremuri îndepărtate exista în aceasta zonă o cetate cu ziduri înalte care atingeau cerul și care era luminată zi și noapte de un soare strălucitor. Cetatea era condusă de un înțelept al timpurilor, o ființă atotputernică și care cunoștea puterea vindecătoare a izvoarelor tămăduitoare. Numele acestuia era Luana, un nume de sorginte sumeriană, fiind considerat zeu dar și rege pământean. Țara Luanei era vegheată de formațiunile stâncoase numite Babele de la Ulmet, pietre rotunde parcă șlefuite de meșteri pietrari. Cea mai înaltă are doi metri și se află pe un platou de nisip, altele au forma ovală sau arată ca niște farfurii zburătoare.

Mesajele scrijelite în piatră care au dăinuit peste timp sunt mărturii ale unor civilizații apuse, vechi sanctuare sau temple. Găsim aici o împletire a formelor geologice deosebite cu legende încărcate de spiritualitate și cu începuturile creștinismului.

Alte obiective care pot fi vizitate în această zonă sunt: Biserica săpată în piatră de la Aluniș, Schitul Fundul Peșterii, Peștera lui Iosif, Schiturile: Agaton, Fundătura, Porfirie, Piatra Șoimului, chiliile: Bucătăria, Ghereta, Piatra Îngăurită și Văgăuna.

Ce alte locuri încărcate de simbolism religios ai mai vizitat în România?


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.