Descoperă Maramureşul: relaxare şi tradiţii în zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului

Descoperă Maramureşul: relaxare şi tradiţii în zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului
 

Acum mai bine de 1 an, vă dezvăluiam faptul că zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului a devenit oficial destinație de ecoturism prin primirea distincției oficiale din partea Autorității Naționale pentru Turism la Brașov.

Anul acesta am primit cu mare onoare invitația la Info trip-ul EcoMaramureș organziat de către Asociația EcoLogic în perioada 12-15 noiembrie și vă împărtășesc cu foarte mare entuziasm noile perspective ecoturistice maramureșene realizate în cadrul proiectului Dezvoltarea destinației de ecoturism Mara-Cosău-Creasta Cocoșului pentru valorificarea patrimoniului natural și cultural remarcabil.

Cum ajungi în zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului

Într-un cadru natural deosebit și cu o biodiversitate remarcabilă, destinația este situată în sud-vestul vechii Țări a Maramureșului, cuprinde o zonă colinară blândă a Depresiunii Maramureșului, brăzdată de râurile Mara și Cosău, mărginită de Platoul Munților Igniș la vest și de Masivul Gutâi la sud prin Creasta Cocoșului, un loc emblematic al Maramureșului istoric, arie protejată de interes național.

Locul de întâlnire ales de organizatorii Info trip-ului a fost pensiunea Mărioara din satul Breb, satul de sub munte care îți oferă cea mai spectaculoasă priveliște asupra Crestei Cocoșului. Parcurgând ruta Timișoara – Arad – Oradea – Satu Mare – Baia Mare – Cavnic – Breb am ajuns la pensiune la lăsatul întunericului și am fost primiți cu multă căldură de gazda noastră și cu nelipsita horincă. Au urmat 2 zile deosebite în care am descoperit, alături de cei care ne-au fost ghizi, atât atracțile naturale ale zonei, biserici vechi de lemn, cât și oamenii atât de pricepuți în meșteșugurile tradiționale.

Itinerariul pe harta

Dimineața următoare am fost plăcut impresionați de cadrul deosebit de la poalele "pietrei", mai exact de casa veche a pensiunii Mărioara, de poarta frumos sculptata și de gardul din nuiele de alun împletite.

Casa veche a pensiunii Marioara

Drumeţie spre Creasta Cocoşului

Dornici să respirăm aerul tare de munte, pornim în drumeție ghidată spre Creasta Cocoșului, vedeta locurilor, pe traseul Hanul Pintea Viteazul – Poiana Boului – Creasta Cocoșului, traseu marcat cu bandă roșie. Spectacolul natural demn de o zi însorită și caldă de sfârșit de toamnă a fost presărat cu amintiri din vremuri trecute:

  • Poteca intersectează Drumul Măriuței (marcat cu bandă albastră) legat de numele împărătesei Maria Terezia și de locurile prin care poștalioanele austriece traversau masivul Gutâi.
  • Poiana Boului în care găsim Piatra de hotar cu înscrisul Renov 1803 și Fântâna cu Galbeni presupusul loc în care haiducii lui Pintea Vitezul și-au îngropat comorile.
  • Masa de piatră unde poposea Pintea Viteazul.

La intrarea în aria protejată Creasta Cocoșului, rezervație aflată în custodia Asociației EcoLogic, începem urcarea propriu-zisă pe o cărare amenajată cu balustradă de lemn, ajungând pe platoul Gutâiului, de unde admirăm formațiunea de roci vulcanice de circa 200m lungime aflată la o altitudine de 1200m. De aici, de sus, se poate admira panorama de deasupra depresiunii Maramureșului exact zona delimitată de destinația eco-turistică Mara-Cosău-Creasta Cocoșului și la orizont Munții Rodnei și Maramureșului.

Drumetie spre Creasta Cocosului

Drumetie spre Creasta Cocosului

Drumetie spre Creasta Cocosului

Biserica Sfânta Paraschiva din Desești

Coborâm de pe munte pentru a vizita biserica "Sfânta Paraschiva" din Desești – monument inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Scena care mi-a atras atenția este cea a Judecății de Apoi, redată dominant în Pronaosul bisericii într-un mod autentic. Bisericile de lemn din Maramureș sunt asemănătoare, dar totuși diferite, cu turnuri țuguiate spre cer în lemnul cărora sunt ascunse iscusința meșterilor, smerenia omului de la țară, patimi și veacuri de trai maramureșean.

Biserica Sfânta Paraschiva din Desești

Încheiem ziua cu o cină tradițională la pensiunea Irina pe muzica și jocul coconilor de pe Mara. Pensiunea este inclusă în patrimoniul culinar carpatic și aflăm câteva secrete despre frământatul aluatului de pâine în cadrul Atelierului de gătit plăcinte.

Tradiţiile din Maramureş

Cea de-a doua zi a Info trip-ului nostru a fost dedicată tradițiilor de pe valea râului Cosău și vizitării statului tradițional Breb. Se spune că în satele din Maramureș apa e harnică și țăranii au învățat să macine făina de mămăligă, să bată pănura și chiar să facă horincă cu ajutorul ei.

Instalațiile țărănești extrem de ingenioase folosesc resurse precum apa și lemnul pentru a lucra lâna. Prelucrarea lânii în satul Sârbi, în gospodăria Morărenilor, se face prin mașina de dărăcit, vâltoare și piuă, lâna fiind astfel pieptănată, spălată și îndesată în țesături. Tot în satul Sârbi, dar la la familia Opriș poate fi văzut ansamblul de arhitectură tehnică populară care cuprinde moară, vâltoare, horincie și batoză, toate acționate de apa râului Cosău. În cadrul proiectului implementat de asociația EcoLogic au fost realizate și montate panouri informative, interpretative.

Urmele muncii țărănești se regăsesc în toate satele maramureșene. În Breb poți admira casele vechi din lemn cu porți sculptate, acoperișuri din draniță și "ferești" deosebit de frumoase. Hoinărind pe nenumăratele ulițe prin grădini și livezi vei vedea case tradiționale introduse în circuitul turistic precum cele de la Village Hotel, case aduse din satele vecine și recondiționate de către Mihai Eminescu Trust, Hostel-ul Babou Maramureș, care oferă spațiu de campare sau cazare în hostel, biserica de lemn din Breb cu hramul Sf. Arhangheli aflată pe o colină aproape pe ieșirea din sat spre Hoteni și multe altele. Și sătenii din Breb sunt foarte pricepuți în meșteșuguri transmise din generație în generație fiind meșteri lemnari foarte iscusiți sau femei care țes sau cos straie și cămăși deosebit de frumoase. 

Tradiţiile din Maramureş

Tradiţiile din Maramureş

Tradiţiile din Maramureş

Proiectul de ecoturism al Asociaţiei EcoLogic

În aceste două zile am descoperit alături de Edit Pop, Emil Pop şi Rada Pavel ce înseamnă ecoturismul, acest mod de a călători prin natură și printre oameni, înțelegând natura și înțelegându-i pe oameni. Ecoturismul dezvoltat până în prezent în cadrul Proiectulului implementat de Asociația EcoLogic, în parteneriat cu Primăria Comunei Budești și Asociația Centrul de Eclogie și Turism Maramureș, fiind finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România facilitează:

  • practicarea drumețiilor pe traseele recondiționate Creasta Cocoșului, Tăul Morărenilor și Lacurile de la Hoteni;
  • parcurgerea pe bicicletă a 11 trasee marcate între sate, pe drumuri de țară și forestiere;
  • cățărarea celor 37 trasee de escaladă reamenajate recent pe fața vestică a Crestei Cocoșului;
  • fotografierea și observarea florei și faunei, rezervația Creasta Cocoșului adăpostind specii de interes european și național care necesită protecție: ursul brun, lupul, râsul, pisica sălbatică, vipera neagră, acvila de munte, ciocănitoarea neagră, bufnița mare etc.;
  • vizitarea bisericilor de lemn și cunoașterea meșterilor tradiționali.

Destinația eco-turistică Mara-Cosău-Creasta Cocoșului oferă călătorului curios mult mai multe atracții turistice pe care te invităm să le descoperi. 

Poze deosebite din Maramureş

Asociația Ecologic

Realizat in colaborare cu: Asociația Ecologic

Zona Mara – Cosău – Creasta Cocoșului ocupă văile formate de râurile Mara și Cosău și este mărginită la sud de Rezervația Naturală Creasta Cocoșului.

Află mai multe despre Asociația Ecologic >

 

Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.