Crăciun în Ținutul Secuiesc. Tradiții și obiceiuri

Crăciun în Ținutul Secuiesc. Tradiții și obiceiuri
 

Sărbătoarea Naşterii Domnului este o sărbătoare cu puternice semnificaţii pentru toţi creştinii. În funcţie de zonele ţării, tradiţiile şi obiceiurile acestei sărbători diferă. Mai puţin cunoscute şi aduse în atenţia publicului sunt tradiţiile păstrate de comunitatea maghiară din Ţinutul Secuiesc.

Pregătirile pentru sărbătorile de iarnă debutează la ungurii catolici cu Adventul, tradiţie similară cu postul Crăciunului la ortodocşi. Din prima zi a Adventului, atât ungurii catolici, cât şi cei calvinişti respectă datina calendarului, un obicei dulce, foarte apreciat de cei mici. Calendarul de Advent este de fapt o cutie mare de bomboane, prevăzută cu ferăstruici, de unde cei mici scot în fiecare zi câte o ciocolată, o bomboană fondantă sau o caramea.

Sfânta Lucia, aducătoarea de belşug

Cu câteva zile înainte de Crăciun, una dintre ele îi este dedicată Sfintei Lucia, aducătoarea de belşug şi bunăstare. În această tradiţie rolul principal îl au gospodinele, care intră noaptea în coteţul găinilor să le şoptească vorbe magice, pentru înmulţirea orătăniilor. O altă practică strâns legată de Sfânta Lucia, dar care nu mai este perpetuată în prezent, se referă la cei care doresc să descopere vrăjitoarele din sat. Aceştia făureau un scaun special.

Sf Lucia

Fotografie preluata de pe debrecenhirado.hu. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

Deconspiratorul de vrăjitoare trebuia să construiască câte o componentă a scaunului în fiecare zi. Dar numai una, altfel scaunul nu avea puterea de a demasca vrăjitoarele din sat. În ziua de Crăciun, părţile componente ale scaunului erau fixate în cuie, astfel încât fiecare două bucăţi să fie prinse doar de câte un cui. Îndrăzneţul ducea scaunul la biserică, îl lăsa în pridvor şi examina lumea care participa la slujbă.

Primiţi colindători?

Lista obiceiurilor din comunitatea maghiară este completată de tradiţia colindatului. Credincioşii reformaţi, care s-au lepădat de multe dintre obiceiuri, datorită perceptelor religioase, ţin la mare cinste cântările şi colindatul de Crăciun. Grupurile de colindători vestesc Naşterea Domnului în tinda sau curtea caselor. Cei care nu primesc colindătorii au parte de o surpriză după lasarea serii şi se pot trezi a doua zi de dimineaţă că nu mai au poartă şi vor fi nevoiţi să o caute în tot satul.

Colinde

Fotografie preluata de pe itthoneszakalfoldon.blog.hu. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei. | despre drepturile de autor

Balul de Crăciun şi obiceiul bobului de muştar

Cea mai importantă tradiţie a maghiarilor este balul de Crăciun. Acesta începe în seara primei zile de Crăciun şi ţine vreme de trei zile. Comunitatea maghiară săbătoreşte patru zile Naşterea Domnului. După zilele închinate celor care poartă numele de István (Ştefan - 26 decembrie) şi János (Ioan - 27 decembrie), şi cea de-a patra zi de Crăciun, cunoscută ca sărbătoarea "sfinţilor mărunţi" (28 decembrie). Este ziua în care bărbaţii treceau pe la casele cunoscuţilor, chemau gospodina şi susţineau că i-a trimis nevasta după un bob de muştar, ca să li se vindece cocoşul. În loc de bob de muştar, aceştia primeau o ciomăgeală pe cinste, cu mătura de nuiele.

Tu ce tradiţii din zona în care locuieşti vei păstra în acest an?


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.