Cetatea de Scaun a Sucevei, singura cetate din România care nu a putut fi cucerită decât deschizând ușa pe dinăuntru

Cetatea de Scaun a Sucevei, singura cetate din România care nu a putut fi cucerită decât deschizând ușa pe dinăuntru
 

Mărturisesc că, deși am fost de multe ori în Suceava, nu am reușit sa văd tot ceea ce vroiam sa văd acolo. Nu pentru că este o metropola de zece milioane locuitori ci pentru că de fiecare dată intervenea câte ceva: ba era muzeul închis ba cutare biserică se renova... ceva era! Am ajuns să-i zic neveste-mii chestii gen: “Puiu, vezi că trag o fugă pana la bisericuța aia mică ca să văd de ce nu pot s-o văd și vin înapoi”.

Ultima oara când am vizitat Suceava a fost anul trecut prin august, chiar când m-am întors de la mare, din staţiunea Neptun. Am vrut să-i arăt fiică-mii Cetatea. Nu mi-a ieșit! De fapt nu i-ar fi ieșit nici lui Soliman Magnificul dacă ar fi vrut sa se joace de-a asediul pentru ca pârcălabul Sucevei - proaspăt ales - a considerat că este necesar ca în plin sezon turistic să blocheze orașul, reparând un pod. Prin urmare, după ce mi-a luat trei ore să traversez un oraș de mărimea a trei cartiere am renunțat și mi-am consolat familionul supărat cu frumusețile Bucovinei.

Cetatea Sucevei

Pot totuși sa vorbesc despre Cetatea Sucevei pentru că mergând des în Moldova, am prins acea aliniere a planetelor care să-mi permită să o vizitez. Acea zi a fost deosebită pentru mine și pentru că un domn m-a făcut sa mă simt foarte tânăr. M-a dat afară dintr-un restaurant în care intrasem să beau o cafea cu următoarea fraza: “Băiețaș, șie fași???!!! Nu vezi c-am spălat pi jos????”. Ce-i drept, nu văzusem însă băiețașilor li se iartă că sunt aiuriți și cu ochii pe sus, nu-i aşa?Laughing

Numele oficial al cetății este Cetatea de Scaun a Sucevei pentru că în zona Sucevei, în aceeași perioadă, s-au construit doua cetăți. Una este pricina acestui articol iar alta este cea din Scheia. Apropo de Scheia! Este un sat lipit practic de Suceava, cum vii dinspre Vatra Dornei, unde recomand sa vă cazați. Sunt pensiuni draguțe și cu preţuri accesibile spre deosebire de ceea ce găsești în Suceava unde raportul e invers (cel puţin eu aşa am prins). Să revenim...

Cetatea Sucevei

Voievodul care s-a pus pe construit cetăți a fost Petru Muşat, iar motivul hărniciei a fost că turcii în perioada aia erau tot mai agresivi. Ce a construit voievodul inițial a fost un castelaș sub formă de patrulater care la fiecare colţ avea câte un bastion.

Cel care mărește cetatea la aproximativ ceea ce vedem astăzi a fost Ștefan cel Mare (of course!). El construiește un zid care să înconjoare fortul inițial, zid la care a prevăzut șapte bastioane. Treaba asta a făcut-o pentru că pe lângă vechii prieteni, turcii, în zonă veneau destul de des în vizită și tătarii, ungurii și polonezii.

Cetatea Sucevei

În 1476 Mahomed al II-lea face o vizită culturală la Suceava, însă moldovenii se dovedesc a fi foarte neospitalieri și-i trântesc ușa-n nas. Sultanul, care nu era obișnuit cu un asemenea tratament, se gândește că dacă a cucerit Constantinopole-ul va reuși să cucerească și amărâta aia de cetate. Dă cu tunu’ da’ degeaba și deși face multe găuri în ziduri, trebuie să se retragă că era mai mare daraua ca ocaua.

Dupa acest eveniment, Ștefan mărește fortificațiile și mută intrarea în cetate acolo unde o vedem astăzi, construind şi un pod mobil. Tot în această perioadă apar mai multe construcţii ca: arsenalul, camerele familiei, pivnița de vinuri (normal!), toate pavate cu cărămidă smălțuită și prevăzute cu teracote.

Turcii se reîntorc în 1487... tot degeaba! Iar în 1497 regele Ioan Albert al Poloniei nu face nici el o brânză mai mare, trebuind să plece cu coada între picioare de lângă zidurile cetății. Apare mitul inexpugnabilității Cetății de Scaun a Sucevei.

Cetatea Sucevei

Având în vedere că s-a dovedit a fi o construcție nu numai solidă ci și inteligentă ea a trebuit să piară de mâna celor care au construit-o. Astfel în 1538, Soliman Magnificul trage o fuga până în Moldova cu 150 de mii de prieteni și în același timp le trimite un mail tătarilor ca să vină şi ei (toți 30 de mii) în același timp, că e rost de paranghelie. Toată această desfășurare de forţe a fost absolut inutilă pentru că boierii moldoveni oricum aveau chef de o trădare mică prin urmare Soliman intră în cetate fără să îl deranjeze cineva.

Povestea se va repeta și în anii ce vor urma, inclusiv în ceea cel privește pe Mihai Viteazul, iar cetății i se va da foc și va fi reconstruită de mai mulţi voievozi.

În 1673 vine finalul: turcii îi poruncesc voievodului de atunci, Dumitraşcu Cantacuzino să dărâme cetatea (nu înainte să o jefuiască). Vor pune praf de pușcă la baza zidurilor și le vor arunca artistic în aer. Fortul și alte clădiri care nu au putut fi distruse au fost umplute cu lemne și li s-a dat foc pentru a fi slăbite. Şi ca să fie treaba oablă, tot ce a mai stat în picioare, a fost dărâmat de un mare cutremur ce a avut loc in 1684.

Cetatea Sucevei

Ceea ce vedem astăzi este rezultatul muncii de conservare care a debutat la începutul secolului al XX-lea. În 1950 s-au înălțat zidurile cu câțiva metri ca să se consolideze ce a mai rămas. Putem vedea ce a fost construit nou de ceea ce este original după linia albă ce străbate zidurile de-a lungul cetății.

Dacă va iese, dacă drumurile nu sunt dinamitate, dacă nu e eclipsă de soare, dacă nu plouă cu broaște și dacă Cetatea nu este închisă pentru deratizare, vă recomand cu mare căldură să mergeți să vedeți singura cetate din România care nu a putut fi cucerită decât deschizând ușa pe dinăuntru. Monument UNESCO pe bună dreptate, este o construcție medievală absolut superbă, unică în partea asta de Europă. Iar un mare avantaj este că nimeni nu te împiedică înauntru să te joci de-a pârcălabul. Poți să mergi să vezi orice, de la pivnițele proaspăt consolidate până la panorama Sucevei pe care o poți admira de pe marginea zidurilor.

Personal, având o mică pasiune pentru istorie, am fost încântat să văd cum gândeau și cum construiau oamenii în secolul al XV-lea. Pentru că o dată ce ai trecut de poartă intri în plin și veritabil secol XV.Smile


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.