Carillon sau ceasul muzical

Carillon sau ceasul muzical
 

Când am auzit prima dată numele de carillon mi-am spus că au pus unui ceas un nume prea sofisticat, dar mă înșelam. Totul la un carillon este deosebit. Carillon-ul este un instrument muzical de origine flamandă (prima oara numele a fost menționat în secolul 15 în Olanda) şi este constituit dintr-un ansamblu de clopote. Instalat uneori în turnuri ale bisericilor, alteori în piețe sau parcuri, ceasul carillon este prevăzut câteodată cu o claviatură ce este acționată de o consolă cu taste şi/sau pedale. Clopotele pot fi obișnuite sau tubulare (tuburi mecanice de lungime variabilă, aliniate vertical într-un suport ce sunt lovite în partea de sus cu un ciocănel şi care scot sunete diferite).

Am reușit să vad în călătoriile mele câteva din cele mai interesante ceasuri muzicale şi vreau să vă împărtășesc şi vouă câte ceva despre 3 dintre ele.

Carillonul din Bruxelles

Aflat pe Mont des Arts, pe arcul ce face legătura între Palatul Congresului şi Palatul Dinastiei, din ștanga grădinii, Carillonul din Bruxelles este un ceas model Jacquemart Carillion construit în 1958 cu ocazia Expoziției Mondiale ce a avut loc în localitate. Carillonul are 24 de clopote şi 12 statui ce reprezintă figuri importante ale Belgiei. Ceasul este produs de Paccard. În dreptul fiecărei ore există câte o statuie, iar deasupra ceasului se află o statuie din bronz de 2.8 m înălțime, ce cântărește 1750 kilograme. Statuia a fost realizată de Henri Albadace şi reprezintă burghezul de Bruxelles (cu pelerina lungă şi pălărie - moda anilor 1830) ce lovește un clopot cu un ciocan.

Carillonul din Bruxelles

Statuile din dreptul fiecărei ore reprezintă personaje importante din folclorul şi istoria Belgiei. Inițial, ceasul a fost proiectat astfel încât, la fiecare oră, figurina din dreptul orei să iasă în faţă. La renovarea ceasului, în spatele figurinelor a fost amplasată o plasă pentru siguranța acestora, iar astăzi figurinele nu se mai miscă, ele fiind vizibile tot timpul.

Astfel, cele 12 statui realizate de arhitectul belgian Jules Ghobert reprezintă:

Ora 1 - Goulois-ul
Ora 2 - Godfroid de Bouillon, duce de Lorena de Jos în secolul 11
Ora 3 - Jacques von Artvevelde, simbol al rezistenţei străine din secolele 13-14
Ora 4 - Phillipe cel Bun (duce de Brabant în sec.15)
Ora 5 - Charles al V-lea, Quintul (sec.16)
Ora 6 - P.P.Rubens (pictor baroc flamand, sec16-17)
Ora 7 - Contele de Egmont, nepotul regelui Carol al V-lea, decapitat în piața mare din Bruxelles
Ora 8 - Combatantul de la 1790 (simbolul revoluției împotriva Austriei şi Olandei)
Ora 9 - Charlier din Liege cu picior de lemn (Jean Joseph Charlier ce a jucat un rol important în revoluția belgiană din 1830)
Ora 10 - Jucătorul de Tam-Tam (referire la colonia Congo)
Ora 11 - Soldatul primului război mondial (1914-1918)
Ora 12 - un muncitor

Sunt 24 de clopote produse de Paccard din care 11 sunt vizibile sub ceas iar restul de 13 sunt ascunse în spatele cifrelor. Dintre cele 11 clopote vizibile nouă reprezintă provinciile şi două știința şi artele astfel:

Clopotul Antwerpen. Cu stema orașului Anvers
Clopotul Ştiinței.
Clopotul Flandra Occ. Cu stema provinciei.
Clopotul Namur. Cu stema orașului.
Clopotul Brabant. Cu stema provinciei.
Clopotul Luxemburg. Cu stema provinciei.
Clopotul Limburg. Cu stema provinciei.
Clopotul Artelor.
Clopotul Flandra Os. Cu stema provinciei.
Clopotul Liège. Cu stema orașului.
Clopotul burghez Bruxelles - De la Burger van Brussel. Cu stema provinciei.

În stânga ceasului puteți vedea o placă cu descrierea carillonului. 

Carillonul din Bruxelles

Carillonul este proiectat să cânte două piese folclorice, una valonă şi una flamandă. Cea valonă este compusă de Gretry şi se numește "Se poate şi mai bine". A doua este o melodie flamandă compusă de Peter Benoit şi se numește "Beiaard lied". Carillonul alternează cântecul la fiecare oră. Ora 12 ne-a prins şi pe noi lângă ceas şi am ascultat fascinați muzica clopotelor Belgiei.

Ceasul Anker din Vienna

Aflat în Hober Markt, piața ce a fost puternic bombardată în cel de Al Doilea Război Mondial, Ceasul Anker, aflat la estul pieței, a supraviețuit tuturor vicisitudinilor. Anker este numele societății de asigurări pe clădirea căreia se află ceasul. Pe la începutul anilor 1900, această companie a cumpărat cele două clădiri foarte apropiate una de cealaltă şi a găsit această soluție interesantă de a le uni printr-o pasarelă decorată cu acest ceas. Ceasul a fost construit între anii 1911-1917 şi are două laturi, una statică (care reprezintă cadranul unui ceas obișnuit) şi una dinamică (cea cu figurinele). 

Carillonul din Viena

La ora 12.00, ceasul atrage deopotrivă localnici şi turiști, atunci când își fac apariția păpușile mecanice ce reprezintă personaje din istoria Austriei şi care pot fi identificate pe o placă așezată în partea stângă jos a ceasului.

Cele 12 păpuși mecanice reprezintă:

Ora 1 - Marcus Aurelius
Ora 2 - Karl des Crosse
Ora 3 - Leopold al VI-lea
Ora 4 - Walter van der Vocelweide
Ora 5 - Rudolf de Habsburg
Ora 6 - Hans Puchsbaum
Ora 7 - Maximilian I
Ora 8 - Andrees van Liebenberg
Ora 9 - Rudiger von Starhemberg
Ora 10 - Eugene de Savoia
Ora 11 - Maria Tereza
Ora 12 - Joseph Hayden

Ceasul este creat de către Franz von Matsch în stil art nouveau şi s-a dorit să comemoreze trecutul Vienei şi să arate urmașilor că viața este tranzitorie. Muzica difuzată de ceas este din ere diferite. În perioada adventului, la orele 17.00 şi 18.00 se difuzează muzică de Crăciun. Turiștii invadează piața cu cel puțin o jumătate de oră înainte de ora 12 în așteptarea muzicii şi a defilării personajelor.

Adresa: Hober Markt 10-11, metrou U1-statia Schwedenplatz; https://www.wien.info/fr/locations/anker-clock

Ceasul astronomic din Praga

Ceasul Carillon din Praga este un orologiu astronomic medieval care se găsește în piața din Centrul Vechi al orașului. Complet diferit de Ceasul din Viena sau de cel din Bruxelles, ceasul este situat pe zidul sudic al primăriei. Conform legendei, ceasul ar fi fost realizat în 1410 de Nicolae de Kadau și refăcut în forma actuala la 1490 de meșterul Hanus de la Rose (Jan Ruze). Legenda spune că ulterior i s-ar fi scos ochii ceasornicarului Hanus pentru a-l împiedica să mai realizeze vreo capodoperă asemănătoare în vreun alt oraș din Europa. Ca şi vechime se pare că este al 3-lea din Europa.

Carillonul din praga

Ceasul astronomic este decorat în partea sa superioară de patru figuri alegorice reprezentând, în ordine de la stânga la dreapta, grupate câte două, următoarele:

Vanitatea, ținând în mână o oglindă;
Zgârcenia, reprezentată printr-un comerciant ce-și ține punga în mână;
Moartea, un schelet ce anunță orele trăgând un clopot și ținând în mâna stângă o clepsidră;
Invidia, reprezentată sub forma unui prinț turc cu o mandolină.

Cadranul astronomic se prezintă sub forma unui astrolab. Fondul său reprezintă Pământul și cerul, ca și umbra Soarelui. Pe acest fond sunt reprezentate patru elemente principale: cercul zodiacal, un cerc rotitor extern, un model redus al Soarelui și un model redus al Lunii.

Carillonul din praga

Mecanismul care plasează Pământul în centrul Universului nu este realizat atât pentru indicarea orei exacte cât mai ales pentru redarea orbitelor presupuse ale Soarelui și Lunii în jurul planetei noastre. Acul ce are un soare în vârf indică de fapt trei ore diferite. Cercul exterior divizat în cifre arabe medievale măsoară timpul după modul folosit în vechea Boemie în care zilele aveau douăzeci de ore, acest timp socotindu-se între două răsărituri succesive ale Soarelui. Cifrele romane indică timpul așa cum se măsoară în prezent (ora locală). În mijlocul cadranului principal al orologiului putem observa un cerc mai mic ce se rotește în interiorul celui mare. Pe acest cerc sunt reprezentate semnele zodiacale ce indică poziția Soarelui în interiorul eclipticii. Aceste semne zodiacale au fost adăugate în 1865 de către Josef Manes.

Semnele indică în prezent doar în ce semn astrologic al zodiacului ne găsim în luna curentă. Soarele rămâne aliniat în permanență cu o mână aurită îndreptată către numerele gotice aurite, suprapuse pe un fond negru ce indică ora conform vechii măsurători folosite în Cehia (unități de timp cunoscute și sub denumirea de ore italiene). Acestea reprezintă numărul de ore scurse de la apusul Soarelui. Cercul este mobil pentru a se putea lua în considerare evoluția orei la care Soarele apune de-a lungul anului. Steluța aurită indică timpul sideral.

Carillonul din praga

Statuile apostolilor, care fac parada în ferestrele de deasupra ceasului astronomic la fiecare oră, nu sunt originalele; acestea au fost distruse de incendiul din timpul Revoltei din Praga, din 8 mai 1945.  Fiecare oră exactă este indicată turiștilor prin activarea pieselor importante ale ceasului: moartea trage clopotul, ies apostolii din panoul numit ”Mersul Apostolilor”, cocoşul de aur anunță ora, iar clopotele bat. În tot acest interval turcul cântă la flaut, săracul cerșește şi vanitatea se admiră în oglindă. Veniți cu un sfert de oră-o jumătate de oră înainte de ora 12 (ora la care toate statuile se pun în mișcare) ca să admirați ceasul deoarece sunt foarte mulți turiști în orice perioadă şi riscați să nu vedeți mai nimic (bineînțeles dacă nu aveți un binoclu sau o cameră de filmat cu zoom puternic).

Acest ceas a cunoscut mai multe reparații din momentul creării sale în secolul 15, dintre care una din cele mai importante având loc în secolul 19 când mecanismul original al ceasului a fost înlocuit cu un cronometru similar cu cronometrul din Big Ben-ul londonez. În anul 1948 ceasul este refăcut după ce fusese incendiat de germani în timpul retragerii lor din Praga în 1945 la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. A fost din nou reparat în anii 1994 și 2006.

Sper că v-au plăcut ceasurile alese de mine. Pentru informații interesante şi despre alte locuri şi obiective minunate vizualizați şi https://destinatiidevazut.wordpress.com/.


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.