Banatul Montan: Morile de apă cu ciutură şi butoni de la Sicheviţa

Banatul Montan: Morile de apă cu ciutură şi butoni de la Sicheviţa
 

Banatul Montan abundă de locuri frumoase, fie construite de mâna omului, fie de puterea incredibilă a naturii. Să explorăm împreună Banatul Montan!

Într-un loc mirific de pe Clisura Dunării, la hotarul dintre Munţii Locvei şi Munţii Almăjului este "răsfirată" comuna Sicheviţa, cu cele 19 sate ale sale. Este una dintre cele mai vechi aşezări din Clisura Dunării, atestată documentar încă din evul mediu (1363), cu o populaţie curat românească. Este o străveche vatră cu urme de locuire încă din preistorie, aşezată acum la confluenţa dintre Valea Cameniţa şi Valea Sicheviţa. Satul îşi are numele de la pârâul şi valea cu acelaşi nume şi este "locul de baştină" al românilor de pe Clisura Dunării.

Pornind de la Podul Păzărişte pe vale veţi vedea de-o parte şi de alta a satului alternanţa un deal, o vale, un alt deal, o altă vale. Suişuri şi coborâşuri blânde, ca oscilaţiile leagănului tradiţional al satului Sicheviţa. Mereu o nouă privelişte. Dar, peste tot aceeaşi blândă armonie a peisajului. În zare se iveşte dealul de la cumpăna râurilor Cameniţa şi Gravensca numit atât de sugestiv de localnici Botul Cracului. După 650 de ani de existenţă, Sicheviţa a rămas un sat bănăţean tradiţional, unde există una dintre cele mai căutate atracţii turistice tradiţionale ale Clisurii Dunării.

Ansamblul de mori cu ciutură şi butoni de la Sicheviţa

Ansamblul de mori cu ciutură şi butoni de la Sicheviţa

Tot atât de vechi ca şi morile de la Rudăria, morile de la Sicheviţa (existente din 1809) funcţionează şi astăzi. Toate morile de apă sunt cu "ciutură" şi ax vertical, considerate pe drept cuvânt a fi precursoarele turbinelor Kaplan. Căutaţi cele 10 mori de apă de la Sicheviţa, aşezate şirag pe o distanţă ce se întinde pe 10 km (2 ore de mers pe jos), de la Dunăre la izvoarele apelor din munţi.

Majoritatea morilor sunt ridicate direct pe cursul apei, însă veţi întâlni şi mori la care apa este adusă pe "ierugă". După cum este locul, morile sunt ridicate pe furci de lemn, cu picior de piatră spre albie şi cu un altul direct pe sol. Un alt element unic în această zonă este construcţia "morii cu două încăperi". Morile sunt construite din bârne de lemn "lipite" cu pământ galben (lut) şi au acoperişul de şindrilă "în două ape". Lângă piatra morii fixată direct pe axul ciuturei, este vatra cu horn deschis, pentru ca "morarul" să se încălzească noaptea la foc. Fiecare moară este un monument de arhitectură populară pentru cei pasionaţi de agroturism şi vor să trăiască "viaţa la ţară" pentru câteva zile de vacanţă.

Silvoterapia

Din sat urcaţi în Munţii Locvei şi Munţii Almăjului. Veţi avea impresia că v-aţi întors în timp şi că vă aflaţi într-o epocă de mult uitată. Crezi că ai cuprins cu privirea tot acest spaţiu, dar acesta creşte, se amplifică tot mai sublim, făcându-te să simţi cât de mărunt eşti. Veţi ajunge în păduri umbroase în care se simte aerul curat, răcoarea umbrei şi mirosul reavăn al pământului. Este clipa în care puteţi să faceţi silvoterapie!

Dacă iubiţi pădurea, faceţi silvoterapie activă sau pasivă în mijlocul "codrului". Este o terapie cu ajutorul arborilor. Pentru turiştii sportivi sunt potrivite alergările uşoare sau "montainbike" într-un ritm de 3-5 km pe oră, urcând şi coborând dealul dintr-o vale în alta, ca o formă "activă" de silvoterapie pentru întărirea organismului. Pentru iubitorii de drumeţie este de preferat mersul pe jos, cu exerciţii la umbră şi "îmbrăţişări" ale copacilor. Este forma "pasivă" de silvoterapie pentru combaterea stresului şi refacerea organismului. 

Muzeul sătesc "Ion Dragomir"

Muzeul sătesc "Ion Dragomir"

Nu puteţi pleca din Sicheviţa fără a vizita Muzeul sătesc "Ion Dragomir" din Gornea, Mănăstirea "Intrarea în biserică a Maicii Domnului" de la Păzărişte şi Villa Rustica de la Căuniţa.

Muzeul sătesc "Ion Dragomir" din centrul localităţii Gornea, inaugurat la 27 iulie 1969, are două expoziţii. Una dedicată arheologiei şi una etnografiei locului. În Sala de arheologie veţi vedea exponate dispuse pe epoci istorice din preistorie şi perioada romană. În Sala de etnografie se pot admira costume populare vechi de peste 100 de ani şi atât de ingenioasele "unelte" din epoca de… lemn, donate de locuitorii satului.

Deşi este un sat de români, în obiceiurile, portul şi graiul din Sicheviţa veţi descoperi influenţa locuitorilor satelor din jur, a pemilor de Gârnic, a sârbilor de la Liubcova, a "bufenilor"de la Coronini şi Padina Matei şi a nemţilor de la Moldova Nouă.

Articol scris pe baza cărţii Banatul Montan - ghid turistic, autor Gheorghe Popovici.

      

Poţi avea GHIDUL TĂU PRIN BANAT! Explorează Banatul Montan şi frumuseţile sale cu varianta tipărită a Ghidului tău prin Banat şi descoperă cele mai frumoase locuri din Banatul Montan împreună cu pagina de Facebook Banatul Montan - ghidul tău turistic!


Împreună descoperim multe

#LocuriMinunate

Primeşti în fiecare săptămână cele mai noi articole direct pe e-mail.