Pe acoperisul Romaniei: Varful Moldoveanu
DESCOPERĂ ROMÂNIA

Pe acoperisul Romaniei: Varful Moldoveanu

Am ales acest obiectiv turistic întrucat realizarea lui echivaleză cu maximum de altitudine ce se poate atinge în Romania pe un traseu montan.

Parcurgerea crestei dintre Vârful Viştea – 2527 metri şi Vârful Moldoveanu - 2544 metri reprezintă traversarea Acoperişului României. E greu dar paşii tot mai grăbiţi de pe ultimele sute de metri când zăreşti impresionantul trapez Viştea-Moldoveanu te vor face să spui după că e uşor până la urmă. Cu voinţă treci munţii... Fotografiile ănsă vor spune totul. No comment...

Valul Miresei, o cascada cu o cadere de peste 30 metri, una dintre cele mai frumoase din tara
DESCOPERĂ ROMÂNIA

Valul Miresei, o cascada cu o cadere de peste 30 metri, una dintre cele mai frumoase din tara

Obiectivul turistic despre care vreau sa va vorbesc este cascada "Valul miresei", din Rachitele, judetul Cluj. Merita vizitata deoarece este un loc splendid pe care orice om merita sa il vada macar o data in viata, este un loc ideal pentru cei ce prefera relaxarea la munte si mancarea cu specific ardelenesc.

Cetatea Rasnov, un stejar care a castigat lupta cu timpul si istoria zbuciumata a Romaniei
DESCOPERĂ ROMÂNIA

Cetatea Rasnov, un stejar care a castigat lupta cu timpul si istoria zbuciumata a Romaniei

Cetatea Rasnov impresioneaza prin pozitionarea ei pe un deal stancos, la o inaltime considerabila, fiind inconjurata de padure si jucand rolul unui strajer ce a castigat lupta cu timpul si istoria zbuciumata a tarii noastre.

Cetatea a avut de la bun inceput rol de aparare atat a Rasnovului cat si a asezarilor din jur. Aceasta fortificatie surprinde prin dispunerea ei pe acel deal, de unde pare de neinvins si inatacabila. Cand o privesti ai impresia ca in spatele zidurilor se afla oameni care vegheaza la bunastarea si linistea celor din zona.
Este prima cetate medievala pe care am vizitat-o si pot spune ca nu a incetat sa ma uimeasca, aici descoperind o priveliste nemaipomenita si un personaj interesant care pare desprins din timprui medievale, acesta fiind ultimul strajer al cetatii ramas sa spuna povestea unui secol ce a marcat istoria tarii noastre.

Interiorul cetatii pastreaza amprentele timpului si istoriei, mare parte din zidurile interioare fiind daramate, in schimb aici a ramas intacta fantana construita de doi prizonieri turci in decursul a saptesprezece ani in schimbul promisiunii ca vor fi lasati sa plece si o parte din incaperile vechii cetati. Astfel, legenda spune ca in timpul unui asediu râşnovenii au pus doi prizonieri turci sa sape o fantana in mijlocul cetatii si i-au asigurat ca odata ce au terminat fantana vor fi eliberati. Prizonierii au sapat fantana timp de 17 ani timp in care au scris versete din Coran pe peretii acestuia (vizibile si azi). Soarta lor nu este clara unii spun ca ar fi fost lasati sa plece iar altii ca ar fi fost executati dupa terminarea fantanii.

In prezent Cetatea Rasnov este restaurata si poate fi vizitata existand un restaurant si o gama larga de servicii turistice fiind un exemplu pozitiv in ceea ce priveste restaurarea si intretinerea cetatilor din Transilvania.

 
Alba, o parte din inima mea, o parte din inima fiecarui roman
DESCOPERĂ ROMÂNIA

Alba, o parte din inima mea, o parte din inima fiecarui roman

E simplu de ce am ales Alba. S-a intamplat acum 4 ani sa imi lansez acolo o carte. Atunci m-am indragostit de ceea ce se numeste astazi cea mai bine renovata cetate bastionara de tip vauban de la noi din tara. Oriunde te-ai intoarce esti inconjurat de momente din istorie. Fie ca numim vechiul Apoulon, Apulum, castrul roman, sau cele 3 fortificatii ridicate de-a lungul vremurilor pe bazele acestui castru, o privim ca pe cel mai important centru episcopal al Transilvaniei, ca pe o resedinta a principilor transilvaneni si nu nuimai, fie ca ne amintim de un Mihai, ce intra triumfator la 1.11.1599 in oras, sau plecam ochii spre recunostinta in fata celor trasi pe roata, ori omagiem de fiecare 1 decembrie Marea Unire, Alba Iulia este inima din inima romanilor si trebuie promovata, respectata si pretuita ca atare.

Din acest motiv vreau sa vorbesc despre Alba. Pentru ca acolo este o parte din inima mea. Acolo ar trebui sa fie, o parte din inima fiecarui roman.

O vizita la Muzeul De Arta Populara Gheorghe Radocea
DESCOPERĂ ROMÂNIA

O vizita la Muzeul De Arta Populara Gheorghe Radocea

MUZEUL DE ARTA POPULARA GHEORGHE RADOCEA se afla in casa familiei Radocea din satul Bucium, jud. Brasov.

Este impresionanta munca lui Gheorghe Radocea, visul lui de a infiinta un muzeu s-a implinit. Ni s-a spus ca avea o pasiune de a colectiona obiecte, de a le cumpara din proprii bani, astfel incat sa lase in urma o altfel de avere. Membrii familiei Radocea, am inteles ca un nepot se ocupa de curatenie, de conservarea obiectelor, insa mie personal mi s-a parut ca e nevoie de si de mana unui specialist care sa le conserve astfel incat generatiile urmatoare sa poata vedea radacinile poporului roman. Poate asa vor aprecia ca sunt romani, se vor mandri ca stramosii lor erau plini de intelepciune si stiau sa se chiverniseasca astfel incat sa-si faca traiul mai usoar.

Pitorescul unor zile de iarna in Masivul Vladeasa
DESCOPERĂ ROMÂNIA

Pitorescul unor zile de iarna in Masivul Vladeasa

Am ales Masivul Vladeasa ca destinatie a prezentei excursii, deorece pentru un "sudist" ca mine, o incursiune in nordul Carpatilor Occidentali este la fel de rara, cum este pentru un clujean o escapada in Delta Neajlovului, de langa Bucuresti. Nu puteam rata ocazia ce mi s–a oferit de a vizita zona Apusenilor, in ideea in care un bun prieten, Lucian (agent de turism), avea de organizat un simpozion la Vadu Crisului, urmand sa se deplaseze pana acolo cu masina proprie. Dupa o noapte petrecuta la parintii lui Lucian, in Ramnicu Valcea, am purces intr-o zi frumoasa din ultimul mitan al lui ianuarie, spre nord–vestul tarii, putin nehotarat cu privire la datele traseului pe care urma sa–l iau in discutie, dar si cu temeri legate de starea vremii si a zapezii, precum si a conditiilor specifice zonei de destinatie.

 
Peisaje extraordinare in Muntii Sureanu
DESCOPERĂ ROMÂNIA

Peisaje extraordinare in Muntii Sureanu

Am decis, din toate locurile superbe din Romania, sa va spun despre Muntii Sureanu. Aflati in inima Daciei, ne ofera cele mai superbe privelisti asupra tinutului. Desi este un munte mai putin cunoscut, cu altitudini mai joase, ceea ce da unor oameni impresia ca ‘nu are rost’Muntii Sureanu mi-au demostrat de multe ori ca nu doar altitudinea conteaza. Verdele deschis al muntilor si florile multicolore rasfirate prin campia plina de afine si merisoare imbogatesc frumusetea acestui loc de vis care ii uimeste pe toti cei ce pun piciorul pe el.

Hanu Ancutei, un loc magic si atemporal, in care povestea intalneste realitatea
DESCOPERĂ ROMÂNIA

Hanu Ancutei, un loc magic si atemporal, in care povestea intalneste realitatea

"Pe locul vechiului han ce s-a ridicat în anul 1718 și risipit cu ani în urmă s-a clădit, cinstindu-se slova românească a marelui Sadoveanu, noua construcție. Fie să rămână loc de vrăjit popas și desfătare sufletească pentru toți călătorii pământeni sau veniți de pe alte meleaguri...", acestea sunt cuvintele ce te intampina la intrarea in Hanul Ancutei, fiind sculptate pe o placa de marmura aflata langa usa.

Ca majoritatea persoanelor si eu am citit Hanul Ancutei tot in liceu si mereu mi-am dorit sa ajung in locul acela descris de Sadoveanu, locul acela magic si atemporal in care povestea intalneste realitatea.

Ocazia mi s-a oferit intr-o zi superba de august cand am plecat spre manastirile din Bucovina. Asa ca ne-am urcat in masina si am pornit la drum. Pe parcusul drumului mi-am luat la mine cartea lui Sadoveanu, eram foarte curioasa sa vad se regasesc asemanari la fata locului intre ceea ce a scris autorul si hanul propriu-zis. Descrierea lui Sadoveanu este urmatoarea:

"Apoi, într-adevar, împaratul-Alb si-a ridicat muscalii lui împotriva lumii pagâne, si, ca sa se împlineasca zodiile, a daruit Dumnezeu rod în podgoriile din tara-de-Jos de nu mai aveau vierii unde sa puie mustul. s-au pornit din partile noastre carausii ca s-aduca vin spre munte, s-atuncea a fost la Hanul Ancutei vremea petrecerilor si a povestilor. Taberele de care nu se mai istoveau. Lautarii cântau fara oprire. Când cadeau unii, doborâti de truda si de vin, se ridicau altii de prin cotloanele hanului. S-atâtea oale au farmat bautorii, de s-au crucit doi ani muierile care se duceau la târg la Roman. Si, la focuri, oameni încercati si mesteri frigeau hartane de berbeci si de vitei, ori pâr-pâleau clean si mreana din Moldova. Iar Ancuta cea tânara, tot ca ma-sa de sprâncenata si de vicleana, umbla ca un spiridus încolo si-ncoace, rumana la obraji, cu catrinta-n brâu si cu mânicile suflecate: împartea vin si mâncari, râsete si vorbe bune. Trebuie sa stiti dumneavoastra ca hanul acela al Ancutei nu era han, era cetate. Avea niste ziduri groase de ici pâna colo, si niste porti ferecate cum n-am vazut de zilele mele. În cuprinsul lui se puteau oplosi oameni, vite si carute si nici habar n-aveau dinspre partea hotilor...La vremea de care vorbesc, era însa pace în tara si între oameni buna-voire. Portile stateau deschise ca la Domnie. si prin ele, în zile line de toamna, puteai vedea valea Moldovei cât batea ochiul si pâclele muntilor pe paduri de brad pâna la Ceahlau si Halauca. Iar dupa ce se cufunda soarele înspre tarâmul celalalt si toate ale departarii se stergeau si lunecau în tainice neguri, focurile luminau zidurile de piatra, gurile negre ale usilor si ferestrelor zabrelite. Contenea câte un rastimp viersul lautarilor, si porneau povestile".

Muzeul Astra, cel mai mare muzeu in aer liber din Romania
DESCOPERĂ ROMÂNIA

Muzeul Astra, cel mai mare muzeu in aer liber din Romania

In urma cu cateva luni am fost intr-o excursie de 3 zile in imprejurimile Sibiului, la Sandu. Un loc pe care vi-l recomand, este extraordinar de frumos, te lasa cu gura cascata. Am vizitata Muzeul Astra, care trebuie vazut cu orice pret. Recomand tuturor romanilor: vizitati Muzeul Astra Sibiu. Locul este unic in Romania.

Total articole : 678 | Se afişează acum pagina 64 din 76